80% dintre consumatorii români permit utilizarea datelor personale în scopuri publicitare, atrage atenția InfoCons, în contextul marcării, la 28 ianuarie, a Zilei Europene a Protecției Datelor, relatează Agerpres. Cât de dispuși sunt cetățenii UE să ofere acces la datele lor personale atunci când sunt online? Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în gospodării și de către indivizi arată că 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni. În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricționat doar la locația lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informații.

Mai puțini (40%) cetățeni ai UE citesc declarațiile politicii de confidențialitate înainte de a furniza date cu caracter personal. În mod similar, 40% au limitat accesul la profilurile sau conținutul site-ului lor de socializare sau la stocarea online partajată.

Între timp, 33% au verificat că site-ul pe care și-au furnizat datele personale este sigur.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor lor personale pentru publicitate a variat între statele membre ale UE. Cele mai mari ponderi au fost observate în Olanda (73%), Finlanda (70%), Danemarca și Germania (ambele 63%), Spania (62%).

În schimb, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în: Bulgaria (10%), România (20%), Grecia (29%), Slovacia (30%) și Letonia (32%).

Destinatarii marcării Zilei Europene a Protecției Datelor sunt cetățenii, ideea fiind de a da o șansă fiecăruia să înțeleagă care sunt tipurile de date personale care sunt stocate și procesate, precum și de a cunoaște drepturile indivizilor în raport cu posibilele abuzuri în acest domeniu.

Din informațiile rezultate în studiul realizat de InfoCons la nivel național cu privire la furtul de identitate a reieșit că: 32,6% dintre intervievați au primit informații despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9,7% au aflat despre acest subiect de la o asociație de consumatori; 30,6% dintre cetățenii care au răspuns chestionarului au primit informații despre furtul de identitate din partea băncilor sau instituțiilor financiar-bancare, în timp ce 33,5% au primit aceste informații din partea rudelor și prietenilor.

Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reieșit faptul că cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul - clonarea cardului la utilizare, în procentaj de 64,2%. Alte tipuri cunoscute de furt de identitate sunt, conform studiului: phishing-ul (57%), spamul (57,5%), furtul prin intermediul rețelelor de socializare (46,8%).

Categoria cea mai puțin cunoscută de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fără a fi distruse și care conțin date personale și bancare - trashing (25,8%). Totodată, intervievații au declarat că au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate după cum urmează: 45,3%, prin solicitarea de informații personale în timpul navigării pe internet; 42,9%, prin phishing - furt de date prin e-mail; 38,5% prin spam; 38% prin telefon de la persoane necunoscute.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectul european - System for Prevention and Combat Identity Theft - SYPCIT - Directorate General Home Affaire desfășurat de Asociația InfoCons, în parteneriat cu Adiconsum, Expert System, Kaspersky lab IT și Universita Degli Studi di Roma Tor Vergata.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)