La ora actuală, există suficiente semnale care atestă că ne aflăm într-o etapă distinctă în procesul adoptării de decizii majore la toate nivelurile și în toate domeniile. Dacă ar fi să sintetizăm preocupările la scara micro – principala zonă de acțiune a profesioniștilor contabili –, atunci vom constata că una dintre caracteristicile esențiale ale etapei menționate vizează legăturile directe și indirecte cu zona macro și chiar cu mondoeconomia. Prin urmare, foarte multe depind și vor depinde (probabil, într-o măsură tot mai mare) de situația exterioară lumii afacerilor, atât din țară, cât și din străinătate.

Tot în vederea găsirii unei formule sintetice, putem afirma, fără teama de a comite erori, că dependențele și interdependențele evocate sunt, în prezent, îngemănate organic în procesul elaborării și adoptării proiectelor de buget ale  statului pe anul în curs. Să ne concentrăm, deci, asupra acestei teme.

O experiență relativ îndelungată confirmă și reconfirmă că rezistența la riscuri, precum și oportunitățile depind în cea mai mare măsură de volumul și eficiența investițiilor. Dificultățile de ordin bugetar constau, însă, în menținerea procesului investițional, măcar la cotele din întreaga perioadă postpandemie. Nu este vorba numai despre alocările pentru ordonatorii de credite în vederea efectuării de investiții destinate sectorului public, ci și despre efectul propagat al acestora în sectorul privat. Bunăoară, marile lucrări de infrastructură înseamnă surse de existență pentru numeroase companii private, iar în foarte multe cazuri, de prosperitate a acestora. De aceea, este de remarcat ideea centrală a demersurilor îndreptate spre asigurarea stabilității și echilibrului finanțelor publice, și anume alocarea unor fonduri importante pentru investiții mai mari, comparativ cu anul 2025.

Bineînțeles, întreaga politică fiscal-bugetară poate și trebuie să contribuie substanțial la încurajarea investițiilor pe ansamblul economiei, respectiv prin stimularea a tot ceea ce contribuie la creșterea produsului intern brut (PIB). Concret, se au în vedere, în primul rând, măsurile de relansare a economiei. Am informat, pe larg, până la detalii, despre conținutul măsurilor propuse. Ceea ce se impune a sublinia este – dacă ne putem exprima astfel – filosofia întregului demers legislativ.

Este vorba despre patru obiective principale: stimularea investițiilor strategice și atragerea capitalului în sectoarele industriale importante, îmbunătățirea lichidității companiilor; simplificarea fiscală și reducerea poverii contribuabililor; creșterea rezilienței economice prin accelerarea modernizării tehnologice în special prin susținerea cercetării-dezvoltării-inovării.

Stimulentele sunt orientate, începând cu persoanele fizice și IMM-urile, prin bonificații, majorarea plafoanelor la unele impozite, în special la TVA, acordarea de facilități menite să îmbunătățească situația financiară a entităților economice. La fel, simplificările propuse au menirea de a eficientiza, în primul rând, activitățile pozitive la nivel micro.

De fapt, se preconizează promovarea unui întreg sistem de granturi, credite fiscale, garanții de stat, reduceri de dobânzi, sporirea aportului de capital. Toate sunt orientate spre ceea ce numim slujirea interesului public. Și aceasta, deoarece stimulentele privesc nu orice fel de activitate, ci doar cele care urmăresc atingerea obiectivelor strategice. Cu alte cuvinte, se mizează pe efectul multiplicator al măsurilor propuse la scara economiei românești, în ansamblu.

Miezul întregului pachet legislativ îl constituie sprijinirea tuturor acțiunilor de natură strategică îndreptate spre creșterea substanțială pe o perioadă cât mai îndelungată a valorilor adăugate cât mai ridicate în toată economia națională. Un asemenea obiectiv este de natură a diminua riscurile, incertitudinile, de a încuraja valorificarea oportunităților prin creșterea consistentă a apetitului investițional.

Sigur, în cazul fiecărei măsuri în parte există suficient spațiu pentru completări, pentru îmbunătățiri. Important este că avem de-a face, incontestabil, cu un demers legislativ care răspunde, în mare măsură, cerințelor unei reale relansări a economiei, venind, astfel, și în întâmpinarea dezideratelor mediului de afaceri, interesat în cel mai înalt grad să ridice oferta la cote cât mai înalte, cantitativ și calitativ, ceea ce înseamnă explicit și implicit o mai bună satisfacere a cerințelor diverselor segmente ale populației, practic, ale întregii noastre societăți. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)