Economiile emergente și cele în curs de dezvoltare din regiunea Europa și Asia Centrală (ECA), în care este inclusă și România, ar urma să înregistreze o creștere de 3,6% anul acesta și de 3,8% anul viitor, după ce redresarea exporturilor și stabilizarea prețurilor materiilor prime au compensat parțial efectele pandemiei, conform celui mai recent raport privind perspectivele economiei mondiale, publicat de Banca Mondială (BM), relatează Agerpres. Comparativ, în ianuarie, BM prognoza că PIB-ul regiunii Europa și Asia Centrală va înregistra o creștere de 3,9% în 2021 și de 3,7% în 2022.

Totuși, perspectivele rămân extrem de incerte, iar creșterea ar putea fi mai slabă, dacă va dura mai mult decât se estima ca pandemia să dispară, dacă există întârzieri în campania de vaccinare, în cazul în care condițiile externe de finanțare se înrăutățesc în urma creșterii dobânzilor pe plan global sau a deteriorării încrederii investitorilor, sau dacă apar tensiuni geopolitice, avertizează Banca Mondială.

Instituția apreciază că pandemia ar urma să șteargă cel puțin cinci ani de creștere a venitului mediu pe cap de locuitor în câteva din economiile regiunii și să sporească sărăcia, din cauza pierderii locurilor de muncă. Per ansamblu, în pofida relansării creșterii, redresarea PIB per capita în regiune este atenuată și sub tendințele de dinaintea pandemiei. „Pandemia continuă să afecteze activitatea economică în Europa și Asia Centrală. Totuși, în condițiile în care autoritățile au luat măsuri pentru a atenua impactul pe termen scurt în domeniul sănătății, al educației și al economiei, ar trebui să înțeleagă oportunitatea rezolvării dificultăților legate de majorarea productivității, construirea unui sector privat mai vibrant, îmbunătățirea instituțiilor și trecerea la economii mai verzi și mai inclusive”, a afirmat Anna Bjerde, vicepreședintele Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.

Conform raportului, în Europa și Asia Centrală o bună guvernare este cu atât mai importantă ținând cont de rolul important istoric jucat de guverne în dezvoltarea economică. Cheltuielile guvernamentale în regiune reprezintă aproape 40% din economie, iar guvernele angajează peste un sfert din cei mai educați și productivi angajați ai regiunii, femeile constituind 57% din angajații din sectorul public. Iar rolul guvernului în țările din regiune va crește probabil în următorii ani, în urma necesității extinderii îngrijirii de lungă durată și a sănătății pentru populația în vârstă, și a sprijinului public pentru intervențiile guvernamentale pentru reducerea inegalităților și îmbunătățirea sistemului de sănătate și a sistemului de educație, în contextul pandemiei, apreciază Banca Mondială. „Pentru a rezolva în mod efectiv dificultățile provocate de pandemie, îmbunătățirea guvernanței are chiar o importanță mai mare în regiune. Tehnologia digitală și revoluția datelor oferă potențial pentru sporirea eficienței, transparenței, capacității de răspuns, încrederii cetățenilor, toate aceste elemente întărind direct calitatea guvernării”, a declarat Asli Demirguc-Kunt, economist-șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală.

Pentru a extinde impactul revoluției datelor, este necesară îmbunătățirea digitalizării la nivel guvernamental și coordonarea unor sisteme de date descentralizate în instituții. Guvernele trebuie să implementeze structuri care să încurajeze adoptarea și adaptarea sistemelor de date în sectorul public. De asemenea, revoluția datelor și digitalizarea oferă oportunitatea întăririi încrederii, favorizând colaborarea efectivă între guverne și societatea civilă. Permiterea unui acces deschis la datele guvernamentale va ajuta la contracararea extinderii dezinformărilor pe canalele de social media. Promovarea unor mecanisme de feedback direct între cetățeni și guverne nu va îmbunătăți doar calitatea serviciilor publice, ci va contribui la consolidarea încrederii și a legitimității, apreciază Banca Mondială.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)