Impactul crizei Covid-19 asupra celor săraci a fost moderat de răspunsul fără precedent al guvernelor și instituțiilor Uniunii Europene, care a amortizat efectele grave ale pandemiei asupra ocupării forței de muncă și a veniturilor, arată cel mai recent Raport Economic Periodic pentru UE al Băncii Mondiale, intitulat „Creșterea incluzivă la răscruce de drumuri”, relatează Agerpres. În cazul României, raportul Băncii Mondiale arată că numărul persoanelor în risc de sărăcie a crescut semnificativ la începutul pandemiei, ca urmare a scăderii substanțiale a veniturilor în primul val al pandemiei. „Introducerea rapidă a măsurilor de sprijin guvernamental combinată cu adaptarea locurilor de muncă a contribuit la moderarea ratelor de sărăcie. Cu toate acestea, și în pofida diminuării impactului pe măsură ce criza a progresat și a fost amortizată de măsurile de sprijin, ratele de sărăcie sunt așteptate să rămână peste nivelul la care erau înaintea crizei”, susține Banca Mondială.

Potrivit instituției financiare, pandemia a expus și a accentuat inegalități profunde, oprind progresul în domenii multiple, inclusiv în ceea ce privește egalitatea de gen și convergența veniturilor în toate statele membre ale UE. Astăzi, se estimează că sunt „expuși riscului de sărăcie” în plus între trei și cinci milioane de oameni din UE, pe baza pragurilor valorice la nivel național, comparativ cu cele de dinaintea crizei.

Raportul subliniază faptul că programele eficiente de redresare pot consolida progresele înregistrate în tranzițiile ecologice și digitale aflate în curs de desfășurare, în întreaga regiune. Pe măsură ce pandemia continuă, schemele de sprijin guvernamental și lansarea în timp util a vaccinurilor rămân esențiale pentru consolidarea rezilienței firmelor, angajaților și gospodăriilor. Având în vedere longevitatea crizei și impactul asupra celor vulnerabili, multe guverne au optat pentru prelungirea duratei sprijinului pe tot parcursul anului 2021.

„O tranziție prietenoasă cu mediul înconjurător, digitală și favorabilă incluziunii este posibilă dacă politica economică este orientată din ce în ce mai mult către reforme și investiții în educație, sănătate și infrastructură durabilă”, a declarat Gallina A. Vincelette, director pentru țările Uniunii Europene în cadrul Băncii Mondiale.

Cu o contracție a economiei UE de 6,1% în 2020, pandemia de COVID-19 a declanșat cea mai puternică recesiune din UE pe timp de pace, după cel de-Al Doilea Război Mondial. Guvernele trebuie să se asigure că există politici bine țintite, precum și politici pentru piața forței de muncă active pentru a sprijini o redresare incluzivă. Raportul subliniază că ar trebui acordată o atenție specială forței de muncă vulnerabile de dinaintea pandemiei, cum ar fi tinerii, cei angajații informal și liber profesioniștii. Aceste grupuri sunt mai vulnerabile în fața ajustărilor la nivelul ocupării forței de muncă pe timp de criză și se pot confrunta cu perioade mai lungi de șomaj sau cu perioade în care se află în afara forței de muncă active.

Femeile au fost afectate în mod disproporționat de întreruperea muncii cauzată de pandemie, în special în sectoarele care se confruntă cu cele mai grave efecte ale crizei. Acest lucru a fost evidențiat și în Raportul Economic Periodic pentru UE din 2020 realizat de Banca Mondială, care a constatat că cel puțin una din cinci femei se va confrunta cu dificultăți de întoarcere la muncă, comparativ cu unul din zece bărbați.

„Pe măsură ce redresarea va avea loc, va fi important ca sprijinul guvernamental să fie bine țintit și coordonat pentru a continua să atenueze impactul crizei, cu măsuri din ce în ce mai îndreptate către gospodăriile și firmele vulnerabile. De asemenea, factorii de decizie trebuie să găsească un echilibru între a-i ajuta pe cei mai vulnerabili membri ai societății, a spori productivitatea economiei și a menține datoria publică la niveluri controlate”, a adăugat Gallina A. Vincelette.

Până în prezent, Banca Mondială a dedicat peste 1,7 miliarde de dolari pentru a ajuta economiile emergente din Europa și Asia Centrală să atenueze impactul COVID-19. Din aprilie 2020, aproximativ 866 milioane dolari au fost direcționate prin noi proiecte de răspuns de urgență. În plus, până la 904 milioane dolari sunt realocate, utilizate sau puse la dispoziție în proiecte și împrumuturi existente, inclusiv finanțare suplimentară, pentru a ajuta țările în ceea ce privește răspunsul la pandemia de COVID-19.

Raportul Perspective economice globale al Băncii Mondiale sugerează că vom avea o creștere puternică, dar inegală în 2021. Economia globală va crește cu 5,6% - cel mai puternic ritm post-recesiune din ultimii 80 de ani. Redresarea reflectă, în mare măsură, o revenire puternică în cadrul unelor economii mari.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)