Bilanț și perspective

Bilanț și perspective

Numărul 31, 1-7 noiembrie 2016  »  Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor

După cum am mai informat, manifestarea consacrată premierii celor mai performante întreprinderi private din țara noastră a constituit un cadru cât se poate de potrivit pentru factorii de decizie de la cel mai înalt nivel să transmită mesaje încurajatoare pentru mediul de afaceri românesc.

Adresându-se oficialităților prezente la cea de-a XXIV-a ediție a Topului Național al Firmelor Private din România, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, a spus: „Profitând de prezența reprezentanților Guvernului, este necesar sa evidențiem propunerile mediului de afaceri pentru îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial românesc, cum sunt măsurile preventive care să faciliteze derularea activității IMM-urilor, legea debirocratizării ș legea prevenției fiind exemple importante. În acest sens, CNIPMMR a venit cu propunerea unui Program de Guvernare care răspunde nevoilor esențiale ale mediului. România este o țară cu un mediu antreprenorial dinamic, cu o contribuție consistentă pentru economie. Fără valoarea adăugată pe care o aduc întreprinderile, nu ar exista o funcționare corespunzătoare a celorlalte domenii: educație, sănătate, apărare etc. Astfel, susținerea întreprinderilor trebuie să se transforme într-o preocupare permanentă atât pentru mediul guvernamental, cât și pentru mediul non-guvernamental.”

Mesajul președintelui României, Klaus Iohannis, a fost citit de consilierul prezidențial Cosmin Marinescu. În mesaj s-a relevat: „Este important să remarcăm evoluțiile pozitive din mediul de afaceri românesc. În același timp, trebuie să abordăm deschis și neajunsurile cu care vă confruntați, care trebuie înlăturate profund și cât mai curând. Cel mai recent chestionar al dumneavoastră arată că întreprinzătorii consideră birocrația, corupția, fiscalitatea și controalele excesive drept principalele dificultăți cu care se confruntă IMM-urile. În prezent, competitivitatea firmelor este dependentă, în principal, de capacitatea adaptării rapide și eficiente la exigențele pieței. Lipsa de transparență și predictibilitate, reglementările complexe și dificil de urmat induc rigidități și atrofiază inițiativa antreprenorială. Tocmai de aceea, pentru a conta în ecuația actuală a competitivității, România trebuie să iasă din capcana acestui cerc vicios. Trebuie să consolidăm regulile ce încurajează antreprenoriatul productiv și să eliminăm practicile bazate pe oportunism, clientelism și corupție.

Am însă convingerea că, prin evoluțiile pozitive recente, România face progrese vizibile la nivelul calității mediului de afaceri, în special în relația cu statul. De exemplu, în privința ușurinței de a face afaceri în România, raportul «Doing Business» al Băncii Mondiale arată un scor cu aproape 6% peste media regională în 2016, ceea ce ne plasează, în continuare, pe locul 37 în lume. Ariile problematice țin de deschiderea unei afaceri și obținerea autorizațiilor și avizelor de construire. În aceste privințe, Guvernul a făcut o prioritate din simplificarea procedurilor administrative, din creșterea transparenței și debirocratizare, măsuri care, bineînțeles, trebuie salutate. Totodată, îmi exprim încrederea că aceste inițiative de debirocratizare, transparență și simplificare vor fi continuate, cu efecte clare, și de către următorul Executiv.

În privința situației actuale a IMM-urilor, datele ne arată dinamici încurajatoare. În ultimii 5 ani, potrivit datelor disponibile, numărul de firme a crescut cu circa 3%, numărul salariaților din sectorul IMM a crescut cu aproape 4%, iar cifra de afaceri a IMM-urilor a crescut cu peste 22%. Aceste date arată clar că întreprinderile mici și mijlocii cresc, atât cantitativ, cât și valoric. Potențialul sectorului dumneavoastră este unul imens și sunt convins că, prin creșterea IMM-urilor, care pot fi coloana vertebrală a economiei noastre, vom simți și consolidarea clasei de mijloc.

Un alt semnal pozitiv din ultimul dumneavoastră raport privește accesul la finanțare. În 2015, circa 82% din întreprinzătorii chestionați se autofinanțau. În 2016, numărul întreprinzătorilor care utilizează surse proprii de finanțare a scăzut cu 10 puncte procentuale, fapt încurajator pentru nevoia atragerii de capital din alte surse. Este mare nevoie de alternative viabile de finanțare pentru sectorul IMM-urilor, de o mai bună intermediere pe piețele financiare, care să asigure un transfer eficient al capitalului în cadrul economiei.

Pe de altă parte, observăm cu părere de rău că încă nu reușim să atragem mai mulți tineri spre antreprenoriat. Datele recente arată că numărul de tineri asociați a fost în scădere în ultimii ani. În prezent, aceștia reprezintă doar 10% din totalul asociaților și acționarilor. Carențele sistemului educațional, povara birocrației și migrația tinerilor sunt motive ce amplifică și aceste neajunsuri ale mediului antreprenorial. De aceea consider că tinerii trebuie încurajați, sprijiniți și îndrumați pe calea inițiativei antreprenoriale autentice, căci tinerii sunt, astăzi, cea mai valoroasă resursă de inovare și progres.”

La rândul său, prim-ministrul Dacian Cioloș a subliniat că „IMM-urile reprezintă un pilon important în economia din România. Ele sunt cele care aduc banii la bugetul de stat, bani care asigură posibilitatea de a plăti pensiile, asigură bugetul administrației și creează dimamica mediului de afaceri. Nu este suficient să avem creștere economică pe hârtie, ea trebuie să fie simțită și de mediul de afaceri. Dorim să asigurăm predictibilitatea mediului de afaceri și continuarea politicilor începute de Guvernul anterior adăugând o serie de măsuri de îmbunătățire care au fost sugerate de mediul de afaceri. De asemenea, debirocratizarea trebuie să continue prin simplificări legislative făcute într-un mod inteligent, pentru că e ușor să suprimi anumite legi, să tai anumite taxe, dar poți să rezolvi o problemă într-o parte și să creezi o problemă în altă parte, pe care pe urmă e mult mai greu și mai complicat să o corectezi. (…) La capitolul reducere a birocrației este nevoie de o simplificare legislativă, pe cât posibil, care să continue și după alegerile din decembrie. Această idee de debirocratizare trebuie să continue indiferent ce se întâmplă după alegeri. Și trebuie să continue în relație cu dumneavoastră, pentru că noi nu avem nevoie doar de o simplificare legislativă, avem nevoie de o schimbare de cultură instituțională. Măsurile preventive ar trebui să domine sau în mod clar să preceadă măsurile punitive. În acest sens, am cerut și conducerii ANAF să abordeze lucrurile în proceduri, în modul de lucru, dar pot să vă spun că și acolo, la fel ca și în alte instituții ale statului, avem nevoie, în paralel cu schimbarea legislației sau simplificarea ei, să formăm într-o altă mentalitate și funcționari care lucrează cu companiile. Și aici avem nevoie de ajutorul dumneavoastră.”

Informații deosebit de utile pentru întreprinzători a prezentat, în cuvântul său, Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice. Este vorba, în primul rând, despre măsura care vizează promovarea unui „concept store” prin care Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM) „să ofere soluții integrate IMM-urilor. Ne uităm aici la o abordare dublă. Practic să creăm o facilitate fizică, dar și o facilitate virtuală, prin care reprezentanții IMM-urilor sau cei care doresc să își deschidă o companie să vină și să găsească un pachet integrat de informații referitoare la cum se deschide o companie, cum se desfășoară activitatea contabilă, cine îi poate ajuta. (…) Ne uităm cu atenție la înființarea de firme și de locuri de muncă. Pot să vă spun că în primul trimestru au fost înființate peste 5800 de firme de tip SRL-D, conform datelor de la Registrul Comerțului, iar Guvernul și-a propus să sprijine creșterea acestor cifre pentru că fiecare SRL-D nou înființat presupune crearea a două noi locuri de muncă.”

Ministrul a menționat că există fonduri de 160 milioane euro anual pentru start-up-uri, 40 milioane euro pentru promovare la export și un nou tip de ajutor de stat care se adresează firmelor mici. „Acestea vor primi între 1 și 5 milioane de euro ajutor de stat pentru dezvoltare. Firmele mici și mijlocii pot deveni motorul economiei în acest fel pe perioada 2017-2023. Firmele mici și mijlocii vor primi ajutoare de stat de 5 milioane euro. (…). Guvernul estimează că va ajuta 200 de firme prin această schemă de ajutor de tip minimis”, a mai spus ministrul Finanțelor Publice.

Precizăm că în cadrul evenimentului au fost distribuite peste 300 de steaguri ale României cu scopul arborării acestora la firmele, fabricile, sediile antreprenorilor prezenți. Acțiunea face parte din campania de responsabilitate socială lansată de CNIPMMR #ROMANIATRICOLORĂ, campanie ce are ca target arborarea a 500.000 de steaguri prin postarea pe rețelele sociale a pozei folosind #ROMANIATRICOLORA și transmiterea provocării către alți 5 antreprenori.

Reamintim că partenerul principal al Topului Național al Firmelor Private din România a fost Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR).

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.