BNR: Corecţia deficitului bugetar nu poate şi nu trebuie să fie brutală

BNR: Corecția deficitului bugetar nu poate și nu trebuie să fie brutală

Telex » Știri 22 septembrie, 11:29  

Marea provocare macroeconomică a României, începând cu 2021, este corecția deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic, în condițiile în care este îndoielnic că piețele internaționale vor accepta deficite mari ani în șir, se arată într-un raport trimestrial al BNR, citat de Mediafax. Această corecție presupune un program pe câțiva ani, în concordanță cu solicitarea CE, care să ducă deficitul aproape de 3% din PIB. „Corecția nu poate și nu trebuie să fie brutală, este bine să se întindă pe câțiva ani. O corecție brutală ar plonja economia în mare necaz”.

Potrivit analiștilor BNR, este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă. „Trebuie făcută distincție între cheltuieli permanente și cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei. Dacă revenirea economică va fi mai anevoioasă în 2021 decât cea anticipată și ar fi nevoie de susținere temporară a activității economice, este probabil că, într-un context judecat la scara europeană, să se disocieze o corecție pe componenta structurală a deficitului total de cheltuieli nepermanente”.

Un rol important în echilibrarea deficitului îl pot avea fondurile europene, care pot ușura corecția și pot susține cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale suplimentare de 2%-2,5% din PIB anual (net de contribuția la bugetul UE), dar și producția internă. Astfel, banii europeni ar ajuta finanțarea balanței de plăți, iar fonduri europene importante ar susține puternic activitatea firmelor private direct și indirect. „Este vital ca absorbția de fonduri europene să fie cât mai mare în anii imediat următori (să fie upfront), când ar trebui să facem corecție macroeconomică”.

În plus, România trebuie să crească nivelul de colectare a veniturilor fiscale, capitol la care are multe de recuperat, inclusiv în privința colectării TVA. „Plaja veniturilor fiscale în noile state intrate în UE în 2004 și 2007 este 32%-38% din PIB (cu medie 34%-35%), în timp ce în România nivelul este mult sub, mai puțin de 27% din PIB în 2019. Polonia, Bulgaria în UE sunt cazuri elocvente pentru reforma mecanismelor de colectare, creșterea bazei de impozitare, pentru informatizarea sistemului de colectare, care au adus la bugetul public puncte procentuale din PIB”.

Potrivit celei mai recente prognoze a Guvernului, România va avea în 2020 un deficit bugetar de 8,6% din PIB, iar contracția PIB a fost revizuită de Comisia Națională de Prognoză la 3,8%, aproape de scenariul emis de Consiliul Fiscal ( 4-6% declin al PIB).

Situația ar putea fi agravată de asumarea unor cheltuieli bugetare suplimentare, cum este majorarea pensiilor in această toamnă. „Un risc sistemic mare este posibil prin agravare stării bugetului public, a finanțelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creștere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacție a piețelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecție macroeconomică ordonată, pe mai mulți ani, am fi obligați la o corecție dezordonată, foarte costisitoare economic și social”, se arată în raportul BNR.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.