CE: 28.600 de joburi din Hunedoara și Gorj sunt în pericol în urma închiderii mineritului în România
Telex » Știri 27 februarie 2020
Circa 28.600 de joburi din judeţele Hunedoara şi Gorj sunt în pericol în urma renunţării la utilizarea cărbunelui pentru producerea de energie, astfel că România trebuie să ia măsuri pentru protecţia acelor zone, având la dispoziţie fonduri europene, se arată în analiza „Semestrul european - pachetul de iarnă”, publicat Comisia Europeană, informează Agerpres. Ţara noastră are la dispoziţie 750 milioane de euro pentru perioada 2021-2027, din Fondul de Tranziţie Justă.
„Fondul de Tranziţie Justă poate ajuta la diversificarea economică aflată în tranziţie spre activităţi cu emisii reduse de carbon. România încă se bazează masiv pe cărbune pentru producţia de energie. Minele de cărbune şi termocentralele sunt concentrate în judeţele Hunedoara şi Gorj. De asemenea, există o industrie energofagă în judeţele Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş. Renunţarea la aceste activităţi ar avea un impact negativ puternic din punct de vedere socio-economic pentru respectivele comunităţi”, spun experţii europeni.
Ei au arătat că există în România 18.600 de persoane care lucrează direct în extracţia de cărbune şi în termocentralele unde se utilizează această resursă, iar alte 10.000 de locuri de muncă depind indirect de această comunitate. „Renunţarea la extracţia şi utilizarea combustibililor fosili ar putea pune în pericol aceste joburi”, potrivit documentului.
Specialiştii de la Bruxelles vin cu câteva recomandări privind măsurile care ar trebui luate în aceste zone, utilizând fondurile europene. Este vorba despre investiţii în regenerarea şi decontaminarea siturilor, în eficienţă energetică şi resurse regenerabile, în înfiinţarea de noi firme mici şi mijlocii, în centre de cercetare, în reconversie profesională, precum şi acordarea de asistenţă tehnică pentru toate acestea.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărţii înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susţinere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziţii de excepţie cu opere ale marilor artişti plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenuşăreasă” la podiumul premianţilor
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat şi de un important festival cinematografic