Comisia Europeană (CE) a lansat ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2023, informează Agerpres. Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2022, care au arătat că, după un prim semestru puternic, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Deși măsurile de politică rapide și bine coordonate din timpul pandemiei COVID-19 dau roade, consecințele invadării Ucrainei de către Rusia constituie provocări multiple și complexe pentru UE. Prețurile record la energie, ratele ridicate ale inflației, deficitele de aprovizionare, creșterea nivelului datoriei și creșterea costurilor îndatorării afectează activitatea întreprinderilor și erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Aceste provocări necesită acțiuni coordonate pentru a asigura o aprovizionare cu energie adecvată și la prețuri accesibile, pentru a menține stabilitatea economică și financiară și pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice. În același timp, sunt necesare acțiuni rapide pentru a stimula creșterea potențială și crearea de locuri de muncă de calitate și pentru a realiza tranziția verde și tranziția digitală. Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorități și prin furnizarea de orientări clare și bine coordonate în materie de politici pentru anul următor.

Printre documentele prezentate de Executivul comunitar se numără și "Raportul privind mecanismul de alertă", un exercițiu de examinare în vederea detectării riscurilor privind potențiale dezechilibre macroeconomice. Raportul identifică statele membre pentru care sunt necesare bilanțuri aprofundate pentru a evalua dacă acestea sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică.

Raportul privind mecanismul de alertă din acest an concluzionează că sunt justificate bilanțuri aprofundate pentru 17 state membre: Cipru, Franța, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia (care au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în ciclul anual anterior de supraveghere în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice), precum și Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia (care nu au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în 2021/2022).

"În România, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea externă și deficitul guvernamental continuă să se agraveze. Deficitul de cont curent s-a adâncit în 2021 și o nouă creștere este în derulare. Deficitul guvernamental s-a îmbunătățit și este preconizat să continuă să se reducă, dar rămâne unul ridicat... La precedenta procedură de dezechilibru macroeconomic, Comisia a derulat o analiză amănunțită și a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În acest an, Comisia consideră oportun să examineze persistența dezechilibrelor într-un bilanț aprofundat pentru România", se arată în documentul Executivului comunitar.

Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute documentele prezentate și să aprobe orientările prezentate. De asemenea, Comisia așteaptă cu interes să poarte un dialog constructiv cu Parlamentul European cu privire la conținutul acestui pachet și la fiecare etapă ulterioară a ciclului semestrului european.

Semestrul european oferă un cadru pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. De la introducerea sa în 2011, acesta a devenit un forum consacrat pentru discutarea provocărilor în materie de politici bugetare, economice și de ocupare a forței de muncă ale țărilor UE în cadrul unui calendar anual comun. Semestrul european continuă să joace acest rol în faza de redresare și în promovarea tranziției verzi și a celei digitale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)