Acum, în prag de lună martie, după o lungă perioadă de tatonări, de experimente, de dezbateri, de controverse, s-a acumulat suficient „material” documentar pentru adoptarea de măsuri legislative, instituționale și manageriale, în vederea desfășurării în condiții tot mai favorabile a întregii activități economico-sociale la nivelurile micro și macro, pe termene scurte și medii. Sunt vizate analize, propuneri, prognoze avansate de cei trei parteneri sociali – guvern, sindicate, patronate –, precum și de Banca Națională a României, de alte componente ale sistemului financiar național și internațional, de agențiile de rating. Toate se cer luate în considerare acum, în faza finală a procesului de elaborare și adoptare a bugetelor pe anul în curs.

Desigur, se impune o vastă, laborioasă și percutantă operațiune de selectare a ideilor, a soluțiilor, astfel încât să se adopte decizii optime. Adică, intervine primul „C” din triada menționată în titlul comentariului: „COMPETENȚA”.  Chiar dacă în acest proces sunt, în prezent, implicate mai ales puterile Legislativă și Executivă, prin experții lor de vârf (deci, cei care nu au, însă, drept de decizie) hotărâtoare este și va fi, în continuare, participarea experților pe domenii, de cele mai diverse specializări și, în ultimă instanță, cei care constituie nucleul conceptual și, practic, al sistemului fiscal-bugetar. Astfel, s-au conturat principalele direcții de acțiune, care constau în stabilirea cheltuielilor bugetare doar în funcție de sursele identificate realist, fixarea de priorități, mai ales în zona investițională, reducerea radicală a risipei banului public, începând cu eliminarea paralelismelor și suprapunerilor de autorități și funcții nejustificate de necesitățile economice și sociale, combaterea efectivă a birocrației, promovarea pe scară largă a tehnicilor și tehnologiilor de vârf, cu accent pe digitalizare și pe inteligență artificială.

Întrucât măsurile preconizate privesc procese și fenomene interdependente, contează și va conta tot mai mult asigurarea „CONSECVENȚEI” în mod necondiționat pe întregul flux decizional. În acest sens, luarea în calcul a indicatorilor pe baza cărora se „construiește” politica fiscal-bugetară reprezintă principala garanție că se va acționa consecvent pentru atingerea obiectivelor comune ale statului, mediului de afaceri și societății civile.

Nu este cazul să reamintim acești indicatori, deoarece sunt bine cunoscuți de profesioniștii contabili, dar nu putem eluda menționarea importanței capitale a atingerii cotelor de deficit bugetar și de cont curent care sunt repere fundamentale. Orice deviere de la cursul stabilit, cel puțin pentru 2026, va costa mult, așa cum o atestă experiențele negative din anii precedenți, în special creșterea cheltuielilor nu în funcție de resursele proprii, ci a contractării de datorii considerabile. Bunăoară, apelul repetat la rezervele gestionate de guvern a dus, inevitabil, la creșterea rapidă a deficitului bugetar. În ceea ce privește deficitul de cont curent, s-a demonstrat convingător că perseverența în direcția întăririi competitivității poate și trebuie să conducă la rezultate palpabile, inclusiv pe termen mediu și lung.

Observăm, de asemenea, o preocupare deosebită pentru asigurarea „COERENȚEI”, atât în fazele de concepție, cât și în de execuție. O primă exigență privește stabilirea unei secvențialități raționale. S-a dovedit, de exemplu, că nu a fost inspirată decizia de a se opera, la început, corecții la bază și nu la nivelurile înalte, mai ales din considerente de percepție socială. Apoi, nu s-a ținut seama în suficientă măsură de modalitățile în care se asigură un efect în lanț, propagat, al unor măsuri. De pildă, faptul că nu s-a pus accentul pe resursele energetice în materie de costuri și prețuri a avut consecințele cunoscute, iar măsurile reparatorii au, la rândul lor, costuri ridicate.

Sunt mult mai mulți factori care se subsumează celor trei „C”, dar important este ca, în toate împrejurările, să se atingă acel grad de reziliență, care să permită minimizarea a tot felul de efecte ale șocurilor interne și externe. Evident, rămâne deschisă tema elaborării și aplicării unui autentic Proiect de Țară, care să înmănuncheze COMPETENȚA, CONSECVENȚA și COERENȚA, ceea ce va  determina, cu adevărat, evitarea recesiunii și va crea premisele unei creșteri și dezvoltări economice sănătoase, eficiente din toate punctele de vedere. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)