Coface: Circa trei milioane de români au fost acționari la o firmă după 1990
Telex » Știri
8 decembrie 2016
Aproximativ trei milioane de români au fost acționari la o firmă după prăbușirea regimului comunist, ceea ce face din România țara din regiune cu cea mai mare rată de antreprenoriat, deși numărul de firme raportat la populație este foarte scăzut, arată un raport al companiei Coface, publicat astăzi. Coface menționează că, potrivit înregistrărilor oficiale la Registrul Comerțului, 3,22 milioane de persoane fizice au deținut calitatea de acționar direct în cel puțin o companie în România după 1990, din care în jur de 8% sunt persoane fizice străine. „Astfel, înseamnă că rămân 2,96 milioane români care au deținut cel puțin o companie în România, ceea ce implică o rată de acționariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est”, arată studiul.
Însă, paradoxal, România este o țară cu un număr redus de companii, de sub 700.000, ceea ce corespunde unei rate de 23 de firme la 1000 de locuitori. Acest nivel plasează România pe penultimul loc în Europa Centrală și de Est, depășind doar Serbia. Situația se explică prin durata redusă de viață a companiilor din țara noastră, pusă de autorii studiului pe seama faptului că antreprenorii români au mai ales viziune pe termen scurt și nu au planuri bine realizate pe termen lung. „Aproximativ jumătate dintre companiile nou înființate sunt radiate între 5-10 ani după momentul înregistrării. Cealaltă jumătate a companiilor care rămân active își continuă activitatea la un nivel foarte modest, în condițiile în care 46% dintre acestea nu au desfășurat nicio activitate în anul 2015, în timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100.000 euro”, a declarat Iancu Guda, director în cadrul Coface România.
Specialiștii Coface consideră că foarte multe firme nou-înființate sunt irealizate doar pentru contractarea unor proiecte izolate sau pentru încasarea unor venituri de valoare redusă, ceea ce reflectă „autogospodărirea” acționarilor. „Deducem, astfel, că aceste companii nu pot genera un efect de tracțiune pentru economia românească, printr-un efect mutiplicator propagat pe canalul social (generarea de locuri de muncă) sau financiar (contractarea de credite, generarea de venituri pentru partenerii de afaceri, creșterea exporturilor)”, a mai spus Guda.
(Sursa: News.ro)
Ediția aniversară a Târgului „Gaudeamus”, o memorabilă întâlnire între oferta și cererea de carte
Sub egida UNESCO, valorile culturii românești se bucură în lume de o tot mai largă recunoaștere
Capodopere ale lui Picasso și Dali strălucesc pe firmamentul cultural românesc
Radiodifuziunea Română la a 95-a aniversare; un serviciu public pentru milioane de ascultători
Un Barometru „oglindă” al dinamicii consumului cultural
Bani pentru cultură, generatori de valoare adăugată la scară locală și națională
Săptămâna Teatrului Tânăr, o probă de „anduranță” a tradiției și inovației artistice
KINOdiseea de la București, o „călătorie” fascinantă în lumea filmului