Constanța, creștere semnificativă în rândul porturilor din UE, în 2022
Numărul 49, 13-19 dec. 2023 » Roza vânturilor
Portul Constanța a avut anul trecut una dintre cele mai semnificative creșteri în rândul porturilor europene, în funcție de cantitatea de marfă manipulată, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu 2021, numărul de tone manipulate în 2022 a scăzut cel mai mult în portul elen Pireu (-8,8%), urmat de Bremerhaven din Germania (-8,6%) și Valencia din Spania (-7,1%). În contrast, cele mai mari creșteri au fost în porturile: Gdansk din Polonia (40,3%), Cartagena din Spania (17,3%) și Constanța din România (15,2%).
În total, o cantitate de 3,48 miliarde tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creștere cu 0,8% comparativ cu 2021 (3,45 miliarde tone). Perturbările din pandemie au dus la un declin de 7,3% în 2020 (comparativ cu 2019), dar 2021 (un avans de 3,9%) a fost un an cu evoluții mai bune, datele arătând o redresare parțială față de 2019.
Țările de Jos au rămas și în 2022 cel mai mare transportator maritim de marfă din UE. Porturile din Țările de Jos (Rotterdam, Amsterdam și Zeeland) au manipulat 565 de milioane de tone de marfă, cu 9 milioane de tone mai mult decât în 2021, adică 16% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE.
Porturile Rotterdam (Țările de Jos - 427 milioane tone), Antwerpen-Bruges (Belgia - 254 milioane tone) și Hamburg (Germania - 103 milioane tone), toate aflate pe coasta Mării Nordului, și-au menținut anul trecut pozițiile de principale porturi ale UE, atât în funcție de greutatea brută a bunurilor manipulate, cât și de volumul containerelor mari manipulate în porturi, fiind responsabile pentru mai mult de o cincime din total (22,5%).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
O istorie a banilor românești, reconstituită „vizual” într-un celebru muzeu
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă