„Corect”, adică „așa cum trebuie”
Numărul 7, 23 feb. - 1 mar. 2022 » La început a fost cuvântul...
Valoarea intervențiilor publice pe temele actualității economico-sociale este conferită și de acuratețea exprimării. O demonstrează, între altele, necesitatea evitării erorilor lingvistice și logice. Din păcate, într-o emisiune televizată s-au înregistrat formulări care se cer neapărat evitate. Iată câteva exemple: „cel mai optim” (se știe că noțiunea de „optim” nu are grad de comparație); „rata inflației și creșterea prețurilor” (aici este încălcat raportul dintre parte și întreg; „creșterea prețurilor” este o componentă esențială a proceselor inflaționiste); „s-a axat în principal” (verbul „a se axa” include automat ideea că avem de-a face cu un element „principal”); „măsura nu numai corectă, ci și adecvată” (ar putea fi ceva „adecvat” fără să fie și... „corect”?); „alegerile pe bază de opțiuni” (care a fi deosebirea dintre o „opțiune” și... o „alegere”?); „colaborează împreună” (ar fi posibil să se „colaboreze” în alt mod decât „împreună”?). Au fost și alte derapaje de același tip, dar nu le mai menționăm. Ceea ce se cere, însă, neapărat spus în legătură cu toate exemplele prezentate se poate reduce la o definiție nu tocmai academică: „corectitudinea” implică neapărat și „corectura”, adică – direct spus – recunoașterea erorii ca prim pas spre evitarea acesteia. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic