Cele patru food hub-uri existente în România au înregistrat o creștere de 150% a veniturilor în perioada aprilie - august 2020, adică în lunile de vârf ale pandemiei, relevă raportul „Food Hub-ul: model alternativ pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii în România”, realizat de Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) și dat publicității într-o dezbatere online, informează Agerpres. Numărul de clienți persoane fizice ai food hub-urilor a crescut de trei ori în trei ani, de la 5.992 de astfel de clienți în 2018, până la 17.720 de clienți în 2020. De asemenea, numărul producătorilor membri ai food hub-urilor a urcat cu 60%, de la 213 în anul 2018 până la 342 în iulie 2021, în contextul în care producătorii din acest tip de asociere nu concurează între ei.

Potrivit raportului, după patru ani de program, cele patru food hub-uri existente livrează în prezent 4.000 de produse diferite și au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de până la 650.000 de dolari, se arată într-un comunicat al CRPE.

Food hub-urile sunt organizații inspirate de un model american și înregistrate în România ca societăți comerciale cu răspundere limitată, care gestionează în mod activ agregarea, distribuția și comercializarea produselor alimentare de la producătorii locali și regionali și le oferă acestor producători și o întreagă gamă de servicii cu scopul îmbunătățirii eficienței, rentabilității și sustenabilității.

Programul-pilot Food Hub a fost demarat în 2017 de Romanian-American Foundation (RAF), cu scopul de a stimula și sprijini competitivitatea și perspectivele de dezvoltare ale fermierilor mici și mijlocii printr-o abordare complementară asocierii prin cooperative agricole.

Programul a cuprins două runde de finanțare (2017-2019 și 2020-2022), care au însumat până în acest moment peste 1,6 milioane de dolari și patru fundații care au fost susținute pentru a constitui și opera cinci food hub-uri în cinci zone ale țării: Nod Verde - sprijinit de Fundația Civitas, la Cluj-Napoca; Cumsecade/Helyenvalo - sprijinit de Fundația Civitas, la Odorheiu Secuiesc; Nord Natural - sprijinit de Fundația Open Fields, la Câmpulung Moldovenesc; Roade și Merinde - sprijinit de Centrul de Mediere și Securitate Comunitară din Iași; Merindar - sprijinit de World Vision România la Criț (proiect care avea mierea ca unic produs promovat și comercializat și care a fost parte din program până în 2020).

Food hub-urile din România vând atât produse proaspete, cât și procesate: fructe și legume, lactate, miere, carne și mezeluri, panificație, plante aromatice, uleiuri, vin.

Toate cele patru entități rămase în program operează un centru logistic și un magazin fizic și/sau online (food hub-urile din Odorheiu Secuiesc și din Iași au atât magazin fizic, cât și online), prin intermediul căruia comercializează și promovează produsele furnizorilor locali.

Potrivit raportului CRPE, food hub-urile nu reprezintă simple agregatoare de produse agroalimentare locale, nici simple depozite logistice, ci contribuie cu o serie de servicii vitale pentru fermierii mici și mijlocii. Acestea educă fermierii, creează punți cu consumatorii și vizează, într-o etapă viitoare, dezvoltarea socio-economică sustenabilă a comunităților rurale în care activează.

Ele au un rol important și în educarea consumatorului și reprezintă un mod echitabil, fiscalizat și sigur din punctul de vedere al siguranței alimentare și trasabilității producției prin care consumatorii au acces la produse realizate de fermieri, se precizează în document. Directorul executiv al CRPE, Alexandra Popa, a recomandat ca viitorul Plan Național Strategic să includă mecanisme de susținere a înființării altor 15 centre de tip food hub.

„Dat fiind că marjele de profit ale food hub-urilor sunt mici, deoarece îi oferă fermierului un preț echitabil și în plus îi furnizează o întreagă paletă de servicii pro bono, acestea trebuie susținute prin politici publice. Viitorul Plan Național Strategic (PNS) post-2021, în sinergie cu Programele Operaționale finanțate din fonduri structurale, ar trebui să sprijine înființarea de food hub-uri pe modelul descris în raport. Recomandăm includerea în viitorul PNS a unui set de intervenții care să susțină înființarea și dezvoltarea în primii trei ani a minimum 15 centre de agregare de tip food hub”, a spus Alexandra Popa.

Prezent la evenimentul online, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, a arătat că produsele locale nu ajung la consumatorul local deoarece rețelele comerciale dețin peste 80% din piața de produse alimentare. „Avem fermieri și producători foarte buni, care scot produse foarte bune pentru consum; principala problemă este că retailul deține peste 80% din piața de produse alimentare și produsele locale nu ajung la consumatorul local. (...) În viziunea mea, food hub-urile, cooperativele mici sau zonale se pot adresa unui public țintit pentru a recuceri piața locală, astfel încât produsele locale să fie integrate în lanțuri scurte alimentare. Food hub-urile vin și cu o componentă de suflet, care mie îmi dă încredere, deoarece e un element principal în dezvoltare. (...) Food hub-urile trebuie introduse în platforma informatică realizată de Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale. E un proiect cu suflet, făcut în sistem de voluntariat, nu a costat niciun ban și pune în contact consumatorii cu producătorul. Catalogul produselor alimentare poate integra și food hub-urile și poate face legătura dintre turistul străin și produsele locale”, a menționat ministrul Agriculturii.

Centrul Român de Politici Europene a fost înființat în 2009 de un grup de experți, având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice. Misiunea CRPE este promovarea României drept un actor coerent și influent în stabilirea agendei publice și în formularea de politici în cadrul UE, și continuarea procesului de europenizare a României, prin bună guvernare, expertiză și dezbateri publice informate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)