Csaba Balint (BNR): Aderarea la OCDE ar putea aduce numeroase beneficii, inclusiv o mai mare credibilitate pe plan internațional

Csaba Balint (BNR): Aderarea la OCDE ar putea aduce numeroase beneficii, inclusiv o mai mare credibilitate pe plan internațional

Telex » Știri 17 mai, 9:54  

Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ar putea aduce numeroase beneficii, inclusiv accesul la expertiza și resursele acestei organizații, dar și o mai mare credibilitate pe plan internațional, a declarat, la un eveniment de specialitate, Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, citat de Agerpres. "În procesul de aderare la OECD, România trebuie să îndeplinească standardele ridicate ale acestei organizații, care promovează politici economice eficiente și bune practici în guvernanță. Aderarea la OCDE ar putea aduce numeroase beneficii, inclusiv accesul la expertiza și resursele acestei organizații, dar și o mai mare credibilitate pe plan internațional. OCDE oferă un cadru pentru cooperarea internațională în domenii precum educația, sănătatea, mediul și inovarea, aspecte esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă. România a demonstrat că poate performa excelent atunci când are un obiectiv clar. Aderarea la OCDE reprezintă un nou obiectiv major al politicii externe românești, care ar putea impulsiona reformele și modernizarea. Ulterior, aderarea la zona euro ar putea fi un alt pas important în procesul de convergență economică completă", a susținut acesta, la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

PUBLICITATE
Csaba Balint a afirmat că, în ultimele decenii, România a făcut progrese majore în procesul de integrare europeană. Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a fost un moment crucial, care a impulsionat reformele economice și a deschis calea spre modernizarea economiei.

"În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor al României, la paritatea puterii de cumpărare, era de aproximativ 25% din media UE, iar în prezent acest indicator depășește 75%. România a recuperat anual, în medie, două puncte procentuale din acest decalaj. În procesul de convergență, un rol important l-a jucat creșterea dinamică a productivității muncii - cea mai rapidă creștere din regiunea CEE fiind observată în România. Tendința pozitivă a fost susținută în mare măsură de restructurarea economică: în anul 2000, aproape 45% din populația ocupată era implicată în agricultură, urmată de industrie, 22%, și servicii de piață, 21%. În prezent, ponderea s-a deplasat semnificativ către serviciile de piață cu o valoare adăugată mult mai ridicată. În cadrul sectorului de servicii, anumite categorii, precum IT&C, au demonstrat o creștere excepțional de rapidă. Dacă analizăm ponderea valorii adăugate a segmentului IT&C în economiile naționale, România se află în top 5 al țărilor UE", a explicat el.

Potrivit acestuia, creșterea productivității a fost semnificativ susținută de acumularea investițiilor străine directe (ISD). El a subliniat că, deși stocul de ISD din România nu este considerat ridicat în comparație regională, în ultimii 10-15 ani a avut loc o convergență dinamică.

"Se poate rezuma astfel: integrarea europeană - incluzând atât aderarea la NATO, cât și la UE - a deschis o oportunitate istorică pentru România. Pentru a sprijini procesul de integrare, s-au implementat reforme substanțiale, iar economia a fost deschisă, transformând România într-o destinație și un partener atractiv pe plan internațional. Odată cu integrarea, au sosit fonduri europene de amploare istorică pentru accelerarea convergenței. În mod obișnuit, în România se fac progrese mari atunci când se formulează obiective importante la nivel socio-politic și există sprijin tehnic extern și, eventual, puțină presiune, un mic impuls pentru implementarea reformelor. Printre factorii specifici României, merită subliniat faptul că, pe lângă capitala țării, există numeroase centre economice regionale - cum ar fi Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași sau Constanța - ce joacă un rol important în dezvoltare. Cei mai importanți șapte poli economici din România contribuie la mai mult de 50% din PIB-ul național. Există totuși numeroase dificultăți structurale care vor necesita eforturi considerabile pentru a fi abordate", a spus Csaba Balint. Oficialul BNR a subliniat că toate județele din România au făcut progrese semnificative în ultimele aproape două decenii și jumătate în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, dar disparitățile regionale au crescut.

"Până acum, am beneficiat de un raport datorie publică/PIB relativ scăzut, oferind spațiu de manevră pentru a sprijini creșterea economică, însă majorarea datoriei a creat și vulnerabilități. Pe măsură ce România a recuperat rapid decalajele, au apărut dezechilibre semnificative, în frunte cu adâncirea deficitelor gemene: atât deficitul bugetar, cât și cel de cont curent sunt de mulți ani la niveluri foarte ridicate. În ceea ce privește viitorul mai apropiat, un aspect esențial al convergenței economice îl constituie absorbția eficientă a fondurilor europene. Aceste fonduri au un rol crucial în finanțarea investițiilor și în sprijinirea creșterii economice, iar un alt obiectiv major este realizarea corecției bugetare. Pe un orizont de timp ceva mai îndelungat, convergența implică disciplină, descoperirea surselor proprii de creștere și o schimbare calitativă a structurii economice, având în vedere că fondurile europene nu vor fi disponibile pentru totdeauna sau, cel puțin, nu în aceeași măsură", a menționat Csaba Balint.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.