Curtea de Conturi Europeană (ECA): Nu toate investițiile pentru dezvoltare rurală au adus beneficii durabile

Curtea de Conturi Europeană (ECA): Nu toate investițiile pentru dezvoltare rurală au adus beneficii durabile

Numărul 25-26, 29 iun. - 12 iul. 2022  »  Analize și sinteze

Curtea de Conturi Europeană (ECA) a examinat dacă fondurile pentru dezvoltare rurală, în valoare de peste 25 de miliarde de euro, investite de Comisia Europeană începând din 2007 au adus beneficii durabile și a ajuns la concluzia că succesul acestor măsuri a variat considerabil de la un stat membru la altul și de la un sector la altul, relatează Agerpres. Astfel, potrivit unui raport special publicat de Curtea de Conturi Europeană, cerințele legale în materie de durabilitate sunt în mare parte respectate. Durabilitatea proiectelor de diversificare a variat de la un sector la altul și de la un stat membru la altul. Durabilitatea unor proiecte precum cele de structuri de cazare turistică era afectată de o performanță economică slabă și de utilizarea abuzivă a acestora în scopuri private.

Curtea recomandă Comisiei Europene să faciliteze schimbul de informații privind modalitățile optime de a direcționa în mod mai eficace fondurile către proiecte viabile, de a atenua riscul ca proiectele să fie deturnate pentru utilizarea în scopuri private și de a valorifica potențialul bazelor de date de mari dimensiuni.

„UE a investit semnificativ în măsuri menite să reducă dependența economiei rurale de agricultură și silvicultură, să mențină și să creeze locuri de muncă și să amelioreze infrastructura în zonele rurale”, a declarat Viorel Ștefan, membrul Curții care a coordonat auditul. „Dar proiectele finanțate de UE în aceste domenii ar trebui să fie durabile și considerăm că UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a promova proiecte care aduc beneficii de durată și un bun raport costuri-beneficii pentru sprijinul din partea UE”.

Curtea a analizat o gamă variată de proiecte sprijinite din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și a constatat că majoritatea erau încă operaționale la sfârșitul perioadei de cinci ani prevăzute în legislație. Acest lucru era valabil în special în cazul proiectelor de infrastructură (de exemplu, în cazul sprijinului pentru reînnoirea satelor ori pentru construirea și reabilitarea drumurilor, a rețelelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare), întrucât infrastructura este proiectată în general pentru a dura mult timp. Dar o treime din proiectele de diversificare - proiecte vizând promovarea activităților neagricole sau sprijinirea unor noi oportunități de afaceri - nu mai erau active la momentul auditului, chiar și în cazurile în care beneficiaseră de investiții foarte importante. Investițiile în structuri de cazare turistică se numărau printre proiectele de diversificare cel mai frecvent sprijinite.

Curtea a identificat diferențe semnificative de la un sector la altul și de la un stat membru la altul. De exemplu, în Polonia, proiectele de prestare de servicii pentru agricultură și pentru silvicultură aveau o durabilitate mai scăzută decât proiectele din alte sectoare din perioada 2007-2013. În această perioadă, au existat în mai multe state membre cazuri în care structuri de cazare turistică primiseră sprijin chiar și atunci când nu erau viabile din punct de vedere economic, iar în unele cazuri s-au demarat investigații cu privire la utilizarea în scopuri private a unor clădiri finanțate ca structuri de cazare turistică. Curtea a relevat alte cazuri în care structuri costisitoare de cazare turistică fuseseră închise după doar câțiva ani. În cazul unora dintre proiecte, subvențiile din partea UE s-au ridicat până la 9.000 de euro per lună în care au fost operaționale.

Curtea adresează Comisiei o serie de recomandări în perspectiva noii perioade de programare 2023-2027 aferente politicii agricole comune (PAC). Ea recomandă Comisiei în special să contribuie la diseminarea informațiilor privind modalitățile optime: să se asigure că proiectele sunt durabile, ținând seama de diferitele tipuri de investiții pe care le sprijină; să colecteze dovezi care să ateste că activitățile finanțate sunt încă operaționale; și să includă în contractele de finanțare condiții care să impună obligația de a utiliza în scopul preconizat investițiile sprijinite.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.