Dezvoltarea unei strategii naționale pentru lanțul valoric al hidrogenului ecologic, soluție pentru un transport sustenabil

Dezvoltarea unei strategii naționale pentru lanțul valoric al hidrogenului ecologic, soluție pentru un transport sustenabil

Numărul 11, 22-28 mar. 2023  »  Roza vânturilor

Dezvoltarea unei strategii naționale pentru lanțul valoric al hidrogenului ecologic, pornind de la centrele de producție și construind infrastructura de alimentare în jurul acestora, în scopul accesului facil al publicului la alimentarea cu hidrogen, reprezintă una dintre propunerile pentru ca România să-și poată atinge țintele de decarbonizare, relatează Agerpres. Propunerea este inclusă în Studiul privind Viitorul Transportului, realizat de Confederația Patronală Concordia, cu ajutorul Deloitte.

PUBLICITATE
"În contextul european al tendințelor de decarbonizare, există necesitatea de a stabili un cuprinzător plan durabil pentru trecerea la verde a sectorului transporturilor, adaptat la specificul fiecărui mod de transport. Confederația Patronală Concordia a realizat, cu ajutorul Deloitte, Studiul privind Viitorul Transportului, care reprezintă o primă foaie de parcurs pentru a ne atinge țintele, în contextul tendințelor europene de decarbonare, al obiectivelor Planului Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și al obiectivelor pachetului Fit for 55. Studiul Concordia are în vedere două scenarii pentru sectorul transporturilor din România: unul bazat pe situația actuală și pe politicile existente ("As-Is") și unul cu măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea țintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport - RES-T)", se arată într-un comunicat al Asociației Energie Inteligentă.

În acest studiu sunt incluse 40 de propuneri de politici publice necesare pentru ca România să-și poată atinge țintele.

Astfel, una dintre propuneri vizează utilizarea unei metode mai cuprinzătoare pentru evaluarea impactului CO2 asupra combustibililor: de la sondă la roată, în condițiile în care, potrivit autorilor studiului, măsurarea doar la țeava de eșapament (de la rezervor la roată) denaturează acțiunea politicii de reducere a CO2 în transportul rutier comercial.

O altă propunere cuprinsă în Planul de măsuri se referă la introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziție cu emisii scăzute de carbon (GNC, GNL) și biocarburanți (biometan, bioetanol) pentru ca respectivii combustibili proveniți din energie regenerabilă să fie mai viabili din punct de vedere economic. În cazul H2, este necesar mai întâi un cadru de reglementare, subliniază documentul citat.

Dezvoltarea a două terminale GNL în portul Galați și portul Constanța pentru distribuție, stimularea dezvoltării infrastructurii de alimentare cu GNC și GNL prin grant-uri și subvenții și stabilirea unor instrumente financiare disponibile persoanelor juridice care intenționează să dezvolte tehnologii și facilități pentru producerea de biocombustibili (și biometan) din deșeuri și materii prime nealimentare și nefurajere sunt alte propuneri avansate în studiul privind viitorul transporturilor.

Autorii studiului avansează, de asemenea, ideea acordării de "ajutoare de stat" pe bază de subvenții către operatorii de transport de marfă feroviar, proprietarii de vagoane specializate și de material rulant care pot fi modernizate, pentru acoperirea diferenței de costuri dintre transportul rutier și cel inter-modal (realizat în sistemul de transport combinat RO-LA) prin fonduri de compensare anuale de la bugetul de stat.

Alte sugestii se referă la acordarea unui bonus de greutate pentru vehiculele comerciale ușoare alimentate cu combustibili alternativi de până la 4,2 tone GWV, cu permis de conducere B, restricționarea înmatriculărilor de noi vehicule convenționale, cu combustie internă, începând cu anul 2030, implementarea rovinietei pe bază de distanță pentru vehiculele grele de marfă și restricționarea înmatriculărilor de vehicule noi < Euro 4 până în 2025.

Totodată, în planul de măsuri realizat de Concordia și Deloitte sunt menționate și restricții urbane privind accesul vehiculelor (UVAR), favorizând autobuzele și autocarele în detrimentul autoturismelor, creșterea numărului de locuri de parcare rezervate vehiculelor destinate serviciilor de taxi și/sau "car sharing" care utilizează combustibili alternativi și asigurarea accesului acestora la punctele de încărcare împreună cu reducerea taxei anuale, a taxei de înmatriculare și a taxei ITP pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi (inclusiv GNC / GNL) și continuarea parcării gratuite pentru vehiculele pe bază de combustibili alternativi.

Autorii propun extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, promovând, de asemenea, achiziționarea de vehicule compatibile cu GNC / GNL, în conformitate cu stimulentele pentru reînnoirea parcului auto și casarea vehiculelor vechi/poluante, o impozitare redusă aplicabilă proprietarilor de flote BEV și scăderea sau plafonarea taxelor pe biletele de autobuz și autocar.

Alte soluții pentru un transport sustenabil în România ar fi dezvoltarea rețelei de piste pentru biciclete (>1000 km) (și spații de depozitare) în orașe și asigurarea legăturilor cu zonele metropolitane, dar și implementarea conceptului de tren urban în marile orașe, în special legând orașul București cu zonele sale limitrofe.

"Accelerarea dezvoltării infrastructurii de navigație și îmbunătățirea coridorului de pe Dunăre dintre România și Bulgaria, în vederea stimulării unui transport de marfă sustenabil, subvenționarea taxelor portuare percepute pentru acostarea navelor propulsate cu GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate; sprijinirea achiziționării unor noi ambarcațiuni alimentate cu biocombustibili lichizi, GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate; implementarea programului RefuelEU Aviation - stimularea ofertei și cererii locale de combustibil sustenabil pentru aviație în vederea obținerii unei ponderi de 2% din consumul total de combustibil pentru aviație până în 2025, 5% până în 2030, 32% până în 2040 și 75% până în 2050 - conform pachetului Fit For 55", sunt alte câteva propuneri incluse în studiul privind viitorul transportului în România.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.