Ministerul Mediului trebuie să vină cu o propunere de protecție a spațiilor verzi care încă există în orașe, în condițiile în care acestea sunt sub un asalt complex să dispară în următorii ani, în favoarea unor blocuri aducătoare de profit uriaș, este de părere ministrul Mediului, Diana Buzoianu, citată de Agerpres.

„Noi trebuie să acceptăm evidența. Știința toată confirmă că există schimbări climatice, că ele ne afectează. Nu sunt un concept abstract, nu sunt o idee îndepărtată, schimbările climatice sunt aici, deja ne impactează viața. Avem în România județe întregi în proces de deșertificare și, când zicem asta, nu știu dacă ne dăm seama ce înseamnă pentru agricultorii de acolo, pentru oamenii de-acolo. Avem comunități întregi care nu au apă în fiecare zi, ore întregi, din cauza schimbărilor climatice. Avem situații din ce în ce mai extreme, inundații peste inundații care distrug în fiecare an comunități întregi și în fața acestei evidențe noi trebuie să acționăm, Cum acționăm? În primul rând (...), România trebuie să fie angrenată în misiunea de la nivel european cu privire la emisiile pe care trebuie să le scădem pentru a putea să luptăm împotriva schimbărilor climatice, acesta este primul pilon. Al doilea pilon este să începem și noi să ne adaptăm la schimbările climatice, pentru că realitatea este că ele sunt deja aici. Trebuie să regândim orașele în care locuim astăzi, care au devenit insule betonate de căldură, care au nevoie din ce în ce mai mult de spațiile verzi, care au nevoie de o infrastructură gândită ca noi să putem să facem față și să trăim cu o calitate a vieții decentă în orașele acestea, în condiții climatice care au fost anunțate”, a afirmat Diana Buzoianu, la o conferință de specialitate.

Ea a subliniat că, la fiecare furtună, în orașele mari se înregistrează distrugeri, iar la fiecare val de căldură „din ce în ce mai multe morți anunțate”.

„Este o tragedie, și în fața acestor tragedii noi trebuie să fim din ce în ce mai pregătiți cu măsuri concrete. Din perspectiva Ministerului Mediului, noi vom fi un minister care va pune prioritate inclusiv pe normele de punere în aplicare pe care le vom da, ca domenii cheie să fie adaptate la schimbările climatice. Avem pentru prima dată, de exemplu, în noul Cod silvic, trecută ideea de a gândi normele tehnice și de a gândi planurile de management, de a gândi normele de aplicare și din perspectiva adaptării la schimbările climatice. Și vă dau un exemplu - poate știți deja - sunt păduri întregi care se usucă la propriu în România, hectare întregi, mai ales în sudul României, care pur și simplu nu mai fac față schimbărilor climatice, păduri care au fost plantate cu anumite specii de arbori, care astăzi nu se mai regăsesc în clima din zonele respective. O idee de exemplu că ar putea să fie tăiate acele zone în care s-au uscat arbori și apoi să pui exact aceiași arbori ar trebui să fie o sinucidere pentru acele păduri. Deci, noi trebuie să regândim ce arbori plantăm în anumite zone ale României unde astăzi se găsesc anumite specii, dar care nu mai fac față efectiv schimbărilor de climă din zonele respective”, a explicat ea.

Potrivit ministrului, în normele de punere în aplicare „pe care noi le vom da în mod expres, de exemplu, pe zona de nou Cod silvic, vom avea experți care se vor uita pentru prima dată foarte atent inclusiv la introducerea unor măsuri și soluții care să țină cont de aceste schimbări climatice”, iar asta va fi o măsură ce rezolvă o parte din probleme pe zona de păduri.

„Dacă ne uităm pe zona de orașe, va trebui să avem un pachet mult mai robust pe Legea spațiilor verzi, pentru că noi degeaba vorbim de insule de căldură, degeaba vorbim de fondurile europene, degeaba vorbim de cum ne adaptăm la schimbări climatice, dacă orașele în care trăim sunt sub un pericol, un asalt complex ca puținele spații verzi pe care le mai avem să dispară în următorii ani. Și aici este o discuție foarte serioasă, pentru că, da, într-adevăr, acele spații verzi sunt privite, pe de o parte, de anumite persoane ca fiind aducătoare de un profit uriaș, dacă acolo spațiile de verzi ar dispărea și s-ar mai ridica trei blocuri. Dar, pe de altă parte, interesul general al tuturor comunităților este ca pentru acele două-trei blocuri să nu ajungă să se sufoce, de fapt, milioane de oameni între betoane. Și tot în acest sens, ministerul trebuie să vină cu o propunere de protecție a spațiilor verzi pe care le avem”, a transmis ministrul.

Diana Buzoianu a subliniat că tema schimbărilor climatice va trebui abordată punctual pe fiecare domeniu în parte, „cu fiecare soluție, pe fiecare arie specifică”.

„Dacă noi vom încerca să abordăm acest subiect gândindu-ne doar la niște ținte globale sau naționale sau europene pe care le avem și cu asta am terminat discuția, nu vom fi niciodată pregătiți pentru schimbările care deja au venit peste noi. Noi va trebui să luăm fiecare domeniu în parte și pentru fiecare domeniu în parte trebuie să gândim transversal și să adaptăm măsurile pe care noi astăzi le avem la o realitate care astăzi este schimbată față de momentul în care legile respective au fost date prima dată. Asta este partea din misiunea Ministerului Mediului, dar parte, inclusiv, din misiunile altor ministere”, a transmis aceasta.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)