Economia românească pe trendul reducerii decalajelor față de nivelul mediu de dezvoltare pe UE

Economia românească pe trendul reducerii decalajelor față de nivelul mediu de dezvoltare pe UE

Numărul 14, 10-16 apr. 2024  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Cele mai recente date statistice permit comparații utile privind locul țării noastre în contextul economic regional, european și global, mai ales prin identificarea gradului de integrare economico-socială din comunitatea noastră continentală. Este vorba despre un interes major în condițiile în care dorim să reducem, în timp cât mai scurt și cu costuri cât mai mici, decalajele care ne despart de țările puternic dezvoltate. S-a reținut în mod special faptul că Produsul Intern Brut pe locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare a ajuns la 74% față de media pe ansamblul Uniunii Europene, comparativ cu 43% la cât se situa în momentul aderării, în urmă cu un deceniu și jumătate. Avantajele comparative și, în special, cele competitive care decurg din situația evocată sunt de domeniul evidenței.

Când se operează cu indicatori de maximă generalitate, stările de fapt apar limpezi, ceea ce facilitează o mai bună cunoaștere a esenței proceselor și fenomenelor analizate. În același timp, indicatorii macroeconomici estompează imensa varietate a realităților în continuă mișcare, îndeosebi complexitatea acestora, cu efecte negative asupra calității demersurilor analitice.

Bunăoară, nu pot fi eludate pârghiile cu ajutorul cărora s-a obținut un ritm de creștere relativ alert a Produsului Intern Brut pe locuitor. Nu este tot una dacă un astfel de ritm a fost și este determinat preponderent de consum sau de investiții. În această ordine de idei, este de reamintit că abia în ultimii ani balanța a înclinat în favoarea investițiilor, ceea ce a avut și are ca efect primordial întărirea rezilienței întregii noastre economii naționale. Demarajul din anul 2024 indică, însă, o ușoară încetinire a acestui proces, fapt care impune promovarea mai puternică a politicilor economice bazate mai ales pe investiții.

La rândul lor, factorii care contribuie la creșterea volumului și calității investițiilor prezintă o importanță capitală. De aici, cerința de a nu pune sub semnul egalității alocarea de resurse pentru dezvoltarea ramurilor purtătoare de progres științifico-tehnic, cu efect multiplicator la scara întregii economii, și alocările generatoare de o cantitate mai mică de valoare adăugată. Totodată, contează enorm durata lucrărilor de investiții până la darea lor în funcțiune, precum și intervalul în care se recuperează cheltuielile efective pentru fiecare obiectiv în parte. Numai prin luarea în calcul a acestor elemente se asigură creșterea eficienței investițiilor și, implicit, accentuarea procesului de reducere a decalajelor față de țările aflate pe „podiumul” performanțelor economice. În același timp, se cer abordate decalajele care persistă între nivelul de dezvoltare teritorială a diverselor entități administrative, de la comune până la marile orașe. Aceste discrepanțe constituie o puternică frână în asigurarea progresului economico-social la nivelul întregii țări. Politicile de dezvoltare regională capătă, în acest context, o importanță primordială în eforturile care s-au făcut și se fac în vederea atenuării disparităților la nivelul Uniunii Europene, cu precădere în cazul economiei românești.

Este foarte bine că se reduce și deficitul comercial, că exportul a început să crească mai rapid, comparativ cu importul. Dar, nici în această privință, nu poate fi subapreciat faptul că ponderea bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată mai mare în totalul exporturilor este încă scăzută. Exportul de materii prime și de produse cu un grad redus de prelucrare continuă să fie o temă preocupantă, deoarece o astfel de pondere afectează direct și grav eficiența întregului nostru comerț exterior, eficiență care se cere abordată deopotrivă sub aspect economic, social și ecologic.

Nu mai puțin importantă este ponderea entităților mari în totalul contribuțiilor la dezvoltarea internă și la extinderea comerțului internațional. Concentrarea activităților economice în marile centre urbane în dauna spațiului rural nu este de natură a determina o creștere economică sănătoasă.

Cu examinarea acestor vulnerabilități nu am epuizat, firește, factorii care pot și trebuie să contribuie la mutarea centrului de greutate al evoluțiilor economico-sociale de la creșterea propriu-zisă, exprimată prin dinamica PIB, la o dezvoltare complexă, consonantă cu tendințele care se afirmă pe plan european și mondial. Tocmai de aceea, politicile publice se cer concepute și aplicate astfel încât să se asigure un progres real și tot mai consistent al întregii societăți, cu efecte dintre cele mai favorabile în sfera calității vieții tuturor concetățenilor noștri.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.