Economia, sub „lupa” oamenilor de afaceri
Numărul 9, 24-30 mai 2016 » Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor
Fiscalitatea excesivă, birocrația, precum și deficitul de personal calificat se regăsesc printre principalele vulnerabilități identificate în studiul Percepțiile mediului de afaceri asupra economiei, lansat săptămâna trecută de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Studiul – aflat la a doua ediție – a fost comandat de CCIR și realizat de compania de cercetare de piață TNS România pe un eșantion de 500 de firme de la nivelul întregii țări.
Cercetarea a relevat că, în acest an, are loc o anumită deplasare spre optimism a stărilor de spirit dominante în mediul autohton de afaceri. Optimismul, care poate fi caracterizat drept moderat, are însă o serie de condiționalități rezultate din opiniile exprimate. Astfel, reducerea fiscalității (49% dintre respondenți), diminuarea birocrației (14%), facilitarea obținerii de fonduri europene (9%) și reducerea TVA/simplificarea procedurilor de returnare a TVA (9%) sunt principalele măsuri economice care ar conduce la îmbunătățirea activității economice a companiilor din România. Totodată, interacțiunea cu instituțiile statului este percepută ca fiind consumatoare de timp pentru aproximativ jumătate dintre respondenți (48%). Întrebările au mai vizat activitatea organelor fiscale, accesibilitatea licitațiilor publice etc.
Realizatorii studiului au readus în atenție o preocupare menționată frecvent în sondajele de opinie, și anume deficitul de personal calificat. „Forța de muncă a devenit o problemă și ne apropiem de o criză. Dacă economia în ultimii 26 de ani a suferit mai multe resetări, ultima probabil cea mai importantă, odată cu aderarea la UE în 2007, când a trebuit să facem față noilor cerințe impuse, învățământul românesc reprezintă o linie paralelă cu economia reală. Nu există această legătură între Ministerul Educației și mediul de afaceri. Deși în România funcționează cu succes modele de școli profesionale organizate de multinaționale, la Brașov, Sibiu sau la Carei (...), sistemul românesc de educație nu a învățat nimic”, a afirmat președintele CCIR, Mihai Daraban.
Interesant este și faptul că 44% dintre respondenți au considerat că are loc un proces de diminuare a corupției din administrația publică, 64% dintre ei apreciind activitatea DNA.
Rezultatele studiului confirmă concluziile care au fost desprinse și din alte analize recente, astfel încât factorii decidenți la nivel național și local dispun de tot mai multe elemente valoroase pentru elaborarea de măsuri menite să determine în mod real o îmbunătățire a mediului de business în țara noastră. (Al.R.)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic