Consiliul UE şi-a confirmat poziţia cu privire la propunerile de revizuire a funcţionării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF) şi a invitat Preşedinţia română să iniţieze negocieri cu Parlamentul European cât mai curând posibil, informează un comunicat de presă al Consiliului UE, citat de Agerpres. „Autoritățile europene de supraveghere joacă un rol esențial prin contribuția lor la configurarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital. Prin intermediul acestui acord foarte important, suntem pe cale să îmbunătățim eficiența sistemului de supraveghere financiară existent. Ne asigurăm, de asemenea, că normele noastre comune sunt puse în aplicare în mod coerent în întreaga UE și că autoritățile naționale de supraveghere cooperează într-un mod cât mai eficient posibil”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 şi este alcătuit din trei autorităţi europene de supraveghere (ESA), respectiv Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale (EIOPA) şi Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), la care se adaugă Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar şi coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.

În urma crizei financiare, UE şi-a revizuit sistemul financiar, inclusiv modul de reglementare şi supraveghere a acestuia. A fost introdus un cadru unic de reglementare, şi anume un set de reglementări convenite la nivelul UE şi direct aplicabile în toate statele membre ale UE, şi au fost create autorităţile europene de supraveghere.

În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de propuneri menite să revizuiască sarcinile, competenţele, guvernanţa şi finanţarea AES şi ale CERS, astfel încât autorităţile să fie adaptate la contextul modificat în care îşi desfăşoară activitatea. În plus, Comisia a prezentat, în octombrie 2018, o propunere modificată cuprinzând dispoziţii care consolidează rolul ABE în ceea ce priveşte riscurile pe care activităţile de spălare de bani le prezintă pentru sectorul financiar.

În cadrul mandatului său, Consiliul propune să se introducă îmbunătăţiri ale sistemului existent pentru convergenţa în materie de supraveghere cu scopul de a spori eficienţa, coerenţa şi transparenţa globală a procesului. Poziţia Consiliului introduce noi instrumente, de exemplu elaborarea unui plan strategic de supraveghere la nivelul UE, propunând, în acelaşi timp, consolidarea mecanismelor existente, cum ar fi evaluările inter pares sau consultarea grupurilor de părţi interesate.

În paralel, Consiliul recomandă consolidarea rolului şi a competenţelor unui consiliu de administraţie ca principalul organism care pregăteşte reuniunile şi deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un preşedinte, şase membri ai consiliului supraveghetorilor şi doi membri cu normă întreagă, selectaţi pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale şi a experienţei lor în materie de supraveghere financiară.

În ceea ce priveşte schema de finanţare a autorităţilor, poziţia Consiliului menţine în general actualul sistem de contribuţii care provin parţial de la bugetul UE şi parţial de la autorităţile naţionale competente. Abordarea generală menţine cheia de contribuţie stabilită pentru fiecare autoritate naţională competentă, introducând în acelaşi timp limite pentru echilibrarea contribuţiei de la bugetul UE.

Reforma revizuieşte, de asemenea, competenţele fiecăreia dintre cele trei autorităţi europene de supraveghere. Consiliul recomandă să i se acorde ESMA competenţe de supraveghere directă asupra indicilor de referinţă critici, precum şi asupra serviciilor care furnizează date de tranzacţionare consolidate ce vizează tranzacţiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii şi cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii. În plus, Consiliul propune ca schimbul de informaţii şi cooperarea dintre autorităţile naţionale sa fie consolidate, iar autorităţile europene de supraveghere să ţină seama de activităţile transfrontaliere într-o măsură mai mare.

În cele din urmă, reforma vizează îmbunătăţirea funcţionarii Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). În poziţia sa, Consiliul urmăreşte să clarifice rolul şi competenţele CERS, pentru a reduce la minimum posibilele riscuri de conflict de interese între diferitele responsabilităţi ale BCE în domeniul politicii monetare şi al supravegherii macroprudenţiale.