Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și Laboratorul de Încercări Radon „Constantin Cosma“, au organizat, în Amfiteatrul Facultății de Studii Europene, o conferință științifică despre necesitatea depistării și măsurării concentrației de radon în vederea protejării sănătății populației, informează Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) din cadul Guvernului. Radonul este un gaz radioactiv natural, incolor și inodor, provenit din sol prin transformarea uraniului în radiu, iar a acestuia în radon. Se poate acumula în imobilele locuite, fiind cea de-a doua cauză de cancer pulmonar după fumat și principala sursă de expunere la radiații ionizante naturale a populației.

„E nevoie de mai mult sprijin din partea instituțiilor statului pentru finalizarea Hărții de radon a României. Legislația este satisfăcătoare, dar fără o statistică reală a prezenței radonului în locuințe și instituții, nu se pot efectua acele intervenții care sunt necesare în cazul prezenței acestui gaz radioactiv“, a afirmat, în intervenția sa, consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, apreciind și faptul că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin vocea secretarului de stat Orsolya Kover, a oferit asigurări că, în Bugetul de stat pe 2026 vor fi prevăzute acele fonduri care vor asigura finalizarea acestei hărți în întreaga țară.

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă asigură secretariatul Comitetului interministerial pentru eficiența energetică a clădirilor și va acorda, în continuare, întreg sprijinul pentru eliminarea radonului în acele zone în care concentrația este mai însemnată, iar astfel periclitează sănătatea populației.

„Când radonul este eliberat în atmosferă, acesta se diluează și prezintă un risc neglijabil pentru sănătatea umană. Însă, acumulare acestuia în interiorul unei clădiri, poate prezenta un risc pentru sănătate. Radonul pătrunde din sol în clădiri prin fisurile din pereți sau fundații, prin pardoseli și pe lângă tubulatura utilizată pentru instalații. În urma măsurătorilor, în unele zone ale României concentrația de radon este semnificativ mai mare decât media națională. Aceste zone, reprezentând 16 județe, au fost încadrate ca și zone de prioritate pe website-ul CNCAN, la secțiunea dedicată Hărții de radon în aerul din interiorul clădirilor din România: http://www.cncan.ro/surse-naturale-de-radiatii-radon/harta-de-radon/.

Nivelul de radon din interior este mai mare iarna decât vara, ca urmare a diferenței de temperatură dintre încăperi și exterior.

„Cea mai ușoară metodă preventivă este asigurarea unei ventilații și aerisiri corecte a încăperilor. Verificarea nivelului de radon se poate realiza prin utilizarea unor teste certificate și a echipamentelor speciale. Cea mai cuprinzătoare metodă pentru reducerea riscului de expunere la radon, în contextul cerințelor de calitate ale mediului construit (conform RTC 6 - 2022, emis de MDLPA și publicat în Monitorul Oficial nr. 967/2023), o reprezintă combinația de soluții pentru tratarea fundației prin sisteme de ventilație/ depresurizare activă a solului de sub clădire și instalarea unei membrane hidroizolante antiradon pentru izolarea finală a planșeului peste sol și anveloparea clădirii, pentru asigurarea unui nivel ridicat de etanșeitate la aer a clădirii“, precizează reprezentanții DDD.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)