Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) anunță că, potrivit studiului European Small Business Finance Outlook 2023 publicat la sfârșitul anului 2023, România se află pe locul 1 la nivelul spațiului Uniunii Europene, atât din perspectiva creșterii volumului de garanții în vigoare, cât și din perspectiva  activității de acordare de noi garanții. „Studiul este realizat de o echipă de experți a Fondului European de Investiții și oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor piețe financiare, sectoare finanțate și a diferitelor soluții de finanțare accesate de IMM-urile din UE”, menționează FNGCIMM, într-un comunicat.

Primele trei țări care au obținut o creștere a volumului de garanții în vigoare în anul 2022, comparativ cu 2021, sunt România (+57,5%), Polonia (+23%) și Cehia (+17,1%).  Raportat la creșterea activității de acordare de noi garanții, România, cu o creștere de 53%, este din nou în topul european, urmată de Spania cu (+16%) și Polonia (+10,4%).

Raportat la PIB, Ungaria, Polonia și România sunt cele trei țări care au înregistrat cele mai mari volume de noi garanții în 2022 (2,7%, 1,9% și, respectiv, 1,3%).

Conform aceluiași studiu, pe parcursul primului semestru al anului 2023, 24% dintre IMM-urile din zona euro s-au confruntat cu probleme severe de acces la finanțare, perspectivele economice generale și lipsa sprijinului public pentru finanțare fiind enumerate drept cei mai importanți factori care împiedică accesul la finanțare. Alți factori menționați sunt creșterea bruscă din ultimul an a costurilor cu creditarea, indicatorul costului îndatorării ridicându-se, în august 2023, la 4,99%, un nivel neobservat din 2008. Creșterea costurilor îndatorării a afectat activitatea de creditare, care a scăzut puternic în anii 2022 și 2023, băncile înăsprind considerabil standardele de creditare pentru IMM-uri. Volumul garanțiilor nou acordate, la nivel european, s-a înjumătățit aproape, scăzând cu 45,9% în 2022 față de anul precedent. Cu toate acestea, cu un volum de 49,2 miliarde euro, volumul garanțiilor rămâne cu mult peste nivelul pre-pandemic de 38,8 miliarde euro în 2019.

Cele mai puternice creșteri absolute au putut fi observate pentru volumele de garanții acordate de către FNGCIMM/ România cu un plus de 2,3 miliarde euro, urmat de BGK- Banca de dezvoltare a Poloniei, cu un plus de 2,1 miliarde euro, și TESKOMB, din Turcia, cu o creștere de 1,4 miliarde euro.

„În acest context, studiul remarcă rolul anticiclic al instituțiilor de garantare, care au implementat măsuri de sprijin în contextul crizei COVID-19, volumul de garanții în 2020 atingând un maxim istoric de aproximativ 331 miliarde, care s-a redus cu 14,5% în 2022, atingând un nivel de 266,6 miliarde euro. Această scădere reflectă, în principal, eliminarea treptată a programelor derulate pe Cadrul Temporar de Criză – COVID-19. Astfel din studiul publicat, rezultă că volumul garanțiilor nou acordate este mult mai mic în 2022 decât în anii pandemiei 2020 și 2021, dar încă semnificativ peste nivelul pre-pandemie”, se menționează în comunicat.

„În perioada 2020 – 2023, de la preluarea mandatului de director general, în portofoliul FNGCIMM au intrat 9 programe guvernamentale, iar activitatea și-a păstrat același ritm intens pe parcursul celor 4 ani. Numărul de garanții acordate de echipa FNGCIMM în cei patru ani de referință a depășit 143.677 de garanții, în valoare de 72.403 milioane lei. Schemele de ajutor de stat atașate programelor IMM INVEST și IMM INVEST PLUS au reprezentat un record european, susținând acordarea unui număr de 84.547 de garanții, în valoare de 54,3 miliarde lei, ce au atras finanțări de peste 63,8 miliarde lei. Valoarea garanțiilor acordate în perioada 2020 – 2023 a depășit valoarea tuturor garanțiilor acordate de FNGCIMM în 18 ani activitate desfășurată în perioada 2002 – 2019, reprezentând 111,30% din totalul anilor precedenți”, a declarat directorul general al FNGCIMM, Dumitru Nancu.

Studiul apreciază poziția FNGCIMM, care, ca și în cazul BPI France și BBB/UK, datorează volumul mare de garanții ca urmare a implementării unui amplu program de garantare guvernamental. Studiul mai remarcă trendul descendent al activității de garantare la nivel european, însă tocmai în acest context este remarcată contribuția României (+58%) la volumul de garanții în vigoare acordat la nivel european în anul 2022 față de 2021, Polonia (+23%) și Cehia (+17,1%). În schimb, cea mai mare scădere a fost observată în Bulgaria (–36%), Italia (–34%) și Regatul Unit (–33%). Din punct de vedere a acordării de noi garanții, cea mai mare creștere a activității de garanții noi a fost înregistrată în România (+53%), urmată de Spania (+16%) și Polonia (+10,4%), în schimb, noile garanții au scăzut cel mai mult în Malta (–90%), Italia (–76%), Franța (–68%), Serbia (–63%) și Grecia (–63%).

În toate țările, rata medie anuală de creștere a fost de –1%, semnificativ mai mare decât scăderea procentuală de –14% înregistrată în ansamblu, reflectând faptul că această scădere a fost determinată în mod substanțial de eliminarea unor părți semnificative din volumul marilor membri ai Asociației Europene a Instituțiilor de Garantare (AECM).

„La nivelul anului 2023, AECM-ul observă climatul economic dificil și imprevizibil în care IMM-urile trebuie să evolueze, care, fără să-și poată reveni pe deplin din șocul pandemiei, au ajuns deja în următoarea criză cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. IMM-urile au avut de înfruntat noi provocări pe fondul incertitudinilor macroeconomice și geopolitice ridicate – printre altele creșterea prețurilor la energie, inflație ridicată, creșterea ratelor dobânzilor, întreruperi ale lanțului de aprovizionare și sancțiuni comerciale. În aceste condiții mulți membri AECM au înființat noi programe dedicate sectorului antreprenorial, favorabile pentru a sprijini IMM-urile aflate sub presiune din cauza acestor evoluții negative”, se precizează în comunicat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)