Grijile la zi din perspectiva (mai apropiată sau mai îndepărtată) a aderării la euro

Grijile la zi din perspectiva (mai apropiată sau mai îndepărtată) a aderării la euro

Numărul 18, 12-18 mai 2021  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

A fost, este și va fi cât se poate de firesc să explicăm și să justificăm interesul public manifestat pregnant și prioritar față de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Observăm lesne că discuțiile, marcate uneori și de controverse, privesc legătura indisolubilă dintre acel document programatic și obiectivele dezvoltării durabile a țării noastre, în context regional, european și mondial. Ideea de bază subliniată permanent de Comisia Europeană vizează necesitatea de a se asigura deplina concordanță dintre obiectivele ieșirii din dubla criză în care ne aflăm (sanitară și economică) și viziunea strategică privind contracararea efectelor tot mai grave ale schimbărilor climatice. Este vorba, deci, despre includerea organică a preocupărilor îndreptate spre depășirea actualei situații de criză, a unei puternice componente de dezvoltare durabilă, de fapt, componenta de bază a PNRR, alături de digitalizare.

În aceste circumstanțe a apărut cel de-al șaselea Raport privind procesul de aderare a României la Zona Euro, proces menit să marcheze o treaptă superioară a integrării țării noastre în Uniunea Europeană. Documentul are un subtitlu emblematic, și anume O redresare economică dificilă a început, lupta cu pandemia continuă.

Avem de-a face cu un studiu amplu, de 86 de pagini, structurat pe teme esențiale ale etapei actuale și perspectivelor economiei românești. Chiar dacă, prin conținut, Raportul se suprapune cu elementele definitorii din PNRR, sunt abordate numeroase aspecte specifice legate de căile și mijloacele de îndeplinire a criteriilor de convergență nominală reală și instituțională, consonante cu evoluțiile întregii Uniuni Europene și ale economiei globale.

Cum se știe, în condițiile prelungirii dublei crize, Uniunea Europeană a relativizat aceste criterii, acordând o anumită „pauză” în procesul îndeplinirii lor. Mai ales în ceea ce privește deficitul bugetar, apare cât se poate de clar că diminuarea dezechilibrelor macroeconomice n-a încetat nicio clipă să fie un obiectiv cardinal pentru România, ceea ce ne arată că aderarea la euro reprezintă un veritabil Proiect de Țară.

Rezultatele înregistrate în anul 2020, în pofida faptului că au fost mai bune în unele domenii, comparativ cu prognozele interne și externe, respectivul interval a îndepărtat, practic, România de momentul satisfacerii tuturor criteriilor de convergență. Prin urmare, procesul de recuperare, încă din acest an, reprezintă o prioritate la toate nivelurile decizionale, micro și macroeconomice.

Fără îndoială, convergența reală impune asigurarea unui ritm de creștere a PIB cel puțin egal cu contracția din 2020, dar nu este suficient, deoarece sporurile nu pot fi consistente, ca substanță economică de durată, dacă nu se obțin ca urmare a unor transformări structurale în spiritul noii revoluții științifico-tehnice, în primul rând, pe calea digitalizării masive bazate pe cele mai recente tehnologii înalt performante. Importante schimbări de structură sunt necesare și în vederea eliminării deficitului comercial, în primul rând, a dezechilibrului din sectorul bunurilor agroalimentare, care grevează puternic întreaga economie națională, cu efecte directe negative de ordin social, inclusiv în planul dezvoltării rurale.

La rândul lor, deficitul bugetar, nivelul datoriei externe, rata inflației, cursul de schimb sunt alte câteva domenii esențiale care nu pot fi subapreciate, nici ca riscuri și provocări din sfera politicilor publice și nici ca teste majore pentru lumea afacerilor, deci, la nivel micro.

Raportul apreciază că anul curent este decisiv pentru operarea de corecții necesare în vederea diminuării, înainte de toate, a dezechilibrelor gemene, bugetar și comercial, prin adoptarea de măsuri dezirabile, cel puțin în trei direcții de acțiune: economico-financiară, socială și ecologică. Așa, de exemplu, restructurarea de cheltuieli și creșterea veniturilor bugetare se cer concepute și puse în practică nu numai pentru soluționarea unor nevoi urgente, presante, ci și în concordanță cu criteriile de aderare la moneda unică europeană, ceea ce presupune atingerea, în termen cât mai scurt, a țintelor care vor situa România, la principalii indicatori economico-sociali și de dezvoltare durabilă, peste media din Uniunea Europeană.

O parte importantă a soluțiilor va fi, desigur, conținută în PNRR și în Programul Național de Convergență, iar alte capitole ale procesului de integrare europeană a țării noastre vor completa ansamblul demersurilor de ieșire din criză într-o manieră coerentă și dezirabilă, în primul rând, pentru cetățenii României, profund interesați să se asigure de depășirea dificultăților din aceste vremuri atât de grele din toate unghiurile de vedere. Tocmai de aceea, stabilirea unor ținte strategice clare, concordante deopotrivă cu potențialul existent și cu aspirațiile populare legitime, reprezintă modalitatea practică de acțiune la scară națională. Conștientizarea acestui fapt este și pasul decisiv în realizarea țelurilor propuse.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.