INS: Rata sărăciei relative a fost în 2020 de 23,4%; numărul săracilor corespunzător acestei rate – 4,524 milioane persoane

INS: Rata sărăciei relative a fost în 2020 de 23,4%; numărul săracilor corespunzător acestei rate – 4,524 milioane persoane

Numărul 46, 8-14 dec. 2021  »  Analize și sinteze

Rata sărăciei relative a fost, în anul 2020, de 23,4%, în valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate fiind de 4,524 milioane persoane, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. „Sub unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent”, precizează INS.

PUBLICITATE
În perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcție de nivelul și distribuția veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluție oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 (23,8%), iar minimul în 2020 (23,4%).

Analiza ratei sărăciei pe sexe în 2020, evidențiază o tendință de creștere a diferenței între femei și bărbați, de la 1,3 la 2,5 puncte procentuale (pp).

Riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune și, evident, de veniturile dobândite, subliniază INS.

Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani și al tinerilor de 18-24 ani: circa 3 din 10 dintre aceștia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulților.

În ultimul an comparativ cu începutul perioadei analizate, s-a observat o descreștere a fenomenului sărăciei atât la grupa de vârstă 18-24 ani (de 3 pp), cât și în rândul copiilor (de circa 2 pp). O creștere semnificativă a ratei sărăciei în decursul perioadei s-a resimțit însă la grupa de vârstă de 65 de ani și peste (cu 4,5 pp).

În ceea ce privește evoluția ratei sărăciei pe sexe și grupe de vârstă în perioada 2017-2020, cea mai pronunțată diferență pe sexe se întâlnește la grupa 65 de ani și peste, caracteristică ce s-a menținut pe întreaga perioadă analizată, în 2020 femeile atingând valori ale ratei sărăciei cu peste 11,5 pp mai mari decât ale bărbaților (maximul perioadei înregistrându-se în 2019, de 13,1 pp).

Anul trecut, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) și Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în București-Ilfov (2,4%).

Din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 pp mai puțin decât în cazul persoanelor care nu au desfășurat nicio activitate economico-socială.

În cadrul persoanelor antrenate într-o activitate economico-socială de tip salarial sau pe cont propriu, se remarcă diferențierile între sexe: 18,1% dintre bărbați, respectiv 10,4% dintre femei au fost sub pragul de sărăcie. În schimb, la persoanele neocupate sau inactive în anul 2020, diferența dintre ponderile femeilor și bărbaților a fost de 8,1 pp, în scădere cu 1,6 pp față de anul 2017.

„Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidențiată situația șomerilor, a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, peste 3 din 5 șomeri sunt săraci, bărbații șomeri având situația cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în șomaj (cu 13,9 pp mai mulți bărbați decât femei aflate în situație similară)”, semnalează INS.

Riscul de sărăcie al persoanelor neocupate a crescut pe perioada analizată în special șomeri, cu 11,3 puncte procentuale, mai pronunțat la femei (14,3 pp) decât la bărbați (10 pp). La pensionari, riscul de sărăcie a crescut în 2020 față de 2017 cu 6,2 pp.

INS mai menționează că un factor important în apariția și intensificarea stării de sărăcie îl constituie existența și numărul copiilor aflați în întreținerea gospodăriei din care face parte persoana respectivă. Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenți (în anul 2020 a atins 25,4%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (20,8% în ultimul an).

În 2020, dintre gospodăriile cu copii dependenți, cele mai puternic afectate de sărăcie au fost gospodăriile numeroase formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (mai mult de jumătate), familiile monoparentale, părinte singur cu cel puțin un copil dependent (aproape trei din zece), a celor de trei sau mai mulți adulți cu copii dependenți (puțin peste un sfert), dar și persoanele din gospodăriile formate din doi adulți cu doi copii dependenți (aproape un sfert). În comparație cu acestea, gospodăriile formate din doi adulți și un copil dependent au fost afectate de sărăcie într-o măsură mai redusă (11%).

În gospodăriile fără copii dependenți, considerate în general mai puțin afectate de sărăcie, apar totuși diferențieri notabile determinate de numărul și vârsta persoanelor care trăiesc într-un anumit tip de gospodărie. Astfel, persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (40,8% față de 25,6% la bărbați). De asemenea, persoanele care trăiesc singure devin tot mai sărace pe măsura înaintării în vârstă: persoanele în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 25,8%, pe când cei cu vârsta de 65 ani și peste sunt săraci în proporție de 42,1%.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile) în totalul populației.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.