Între ceea ce a fost și ceea ce va fi

Între ceea ce a fost și ceea ce va fi

Numărul 2, 23-29 ianuarie 2018  »  La început a fost cuvântul...

Teodor Brateș

Ca de obicei, în spațiul public, în special prin intermediul presei tipărite și audiovizuale, primele luni ale anului sunt prilejuri cum nu se poate mai potrivite pentru bilanțuri și anticipări. Între numeroase alte exemple, găsim, într-un amplu documentar consacrat anului economic 2017, publicat de un săptămânal bucureștean, următoarea frază: „Este incontestabilă creșterea economică, însă nu ritmul contează, ci cantitatea și calitatea valorii adăugate”. Cu acest text în față, avem îndreptățirea să ne întrebăm: ce diferență există între „ritm” și sporul „cantitativ” (nu discutăm, deocamdată, aici, despre „calitatea creșterii economice”) al „valorii adăugate”? Oare nu tocmai acest „spor”, raportat la un anumit interval de timp, este exact cel care indică și „ritmul”? Ca să folosim expresia autorului, „este incontestabil”„sporul de PIB” (care este echivalentul „creșterii economice”) are și componente de ordin „calitativ” (bunăoară, există diferențe considerabile între o „creștere intensivă” și una „extensivă”), însă atunci când vorbim despre „ritm”, elementul „cantitativ” este definitoriu.

Tot în legătură cu sporul de produs intern brut, într-o emisiune radiofonică se sublinia: „Eficacitatea și calitatea actului decizional se regăsesc în rezultatele menționate”. Se cuvine remarcat că autorul avea datoria să știe că „eficacitatea” reprezintă o componentă-cheie a „calității creșterii economice”. Prin urmare, nu poate să fie vorba despre două elemente diferite (acel „și” nu se justifică), ci despre un raport între parte și întreg. „Calitatea”, în acest caz, include „eficacitatea”. Apoi, atât „calitatea”, cât și „eficacitatea”, în corelația amintită, sunt, evident, „rezultate”; așa că se impunea renunțarea la cuvântul „rezultate” din finalul frazei prin apelul la alte formule, cum ar fi, de pildă, „se regăsesc în ansamblul bilanțului” sau „se regăsesc în tabloul general al perioadei analizate”.

Alte referiri la factorii care au determinat și determină creșterea economică – de această dată, în presa tipărită – conțin, de asemenea, erori de exprimare. Astfel, în legătură cu unele vulnerabilități macroeconomice, într-un cotidian bucureștean se afirma: „Soluția corectă și dreaptă constă în revenirea la…” (urma un set de acte normative pe tema dată). Or, este imposibil ca o „soluție corectă” să fie… „nedreaptă”, după cum și reciproca este valabilă: „o soluție dreaptă” nu poate să fie… „incorectă”.

Mai consemnăm un tic verbal deseori întâlnit în emisiuni de televiziune. Participanții recurg la sintagme de genul: „Mai exact, aproximativ două treimi din…”; „Cu siguranță, tendința va fi, probabil, cea care…”; „Cu certitudine, astfel de situații nu se vor repeta, probabil”. Se știe, însă, prea bine că, în momentul în care intervin elemente incerte, dileme, posibilități insuficient conturate etc. este contraindicat să se apeleze la cuvinte precum „exact”, „cert”, „indubitabil”, „sigur” etc. Ca și în alte împrejurări, sunt recomandabile prudența, recunoașterea existenței unei marje de schimbări neprevăzute, exprimarea unor îndoieli. În caz contrar, există riscul, de această dată „indubitabil”, ca un grad înalt de credibilitate să devină… incredibil de redus, cu tendința de „mișcare” spre zero. (T.B.)

(Copyright foto: phanuwatnandee / 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.