Jumătate dintre podgoriile lumii riscă să dispară, în condițiile unei încălziri globale cu 2 grade Celsius
Numărul 4, 4-10 feb. 2020 » Roza vânturilor
Mai mult de jumătate dintre regiunile viticole actuale ar putea să dispară în condițiile unei încălziri globale cu 2 grade Celsius (limită care reprezintă obiectivul Acordului de la Paris), conform unui studiu publicat în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), citat de AFP, informează Agerpres. În acest context, o echipă de oameni de știință americani și francezi, în special de la Institutul Național de Cercetare în Agricultură, Alimentație și Mediu (INRAE) din Franța, a dezvoltat un model pentru calculul diferitelor stadii de dezvoltare a 11 dintre cele mai comune soiuri de struguri din lume, informațiile obținute fiind apoi combinate cu date rezultate din proiecțiile privind schimbările climatice.
Potrivit rezultatului, 56% dintre regiunile viticole ar putea să nu mai fie adecvate pentru culturile viticole actuale în cazul unei încălziri cu 2 grade Celsius. Dacă temperaturile vor crește cu 4 grade Celsius, 85% dintre aceste regiuni ar putea să nu mai fie adecvate pentru culturile viticole actuale. Acest ultim scenariu este din ce în ce mai des luat în calcul de oamenii de știință.
Alte regiuni, în schimb, ar deveni favorabile pentru producția de vin.
Deloc surprinzător, regiunile cu o climă deja caldă ar fi cele mai afectate, țările mediteraneene precum Italia și Spania pierzând aproximativ 65% din podgorii, cu un câștig teritorial mic (sub 10%), notează AFP.
Pe de altă parte, regiunile viticole aflate la latitudini mai ridicate, precum Noua Zeelandă sau nordul Statelor Unite, ar câștiga terenuri cultivabile, de la 15 la 100%, în funcție de soiurile de struguri.
Țările din zonele temperate, precum Franța sau Germania, ar înregistra tot atâtea pierderi cât câștiguri (în jur de 20%).
Cercetătorii au subliniat că pierderile ar putea fi atenuate prin modificarea soiurilor de struguri. Astfel de schimbări ar putea reduce pierderea suprafețelor propice culturilor viticole de la 56 la 24%, în cazul unei încălziri globale cu 2 grade Celsius, și de la 85 la 58%, în cazul unui scenariu de 4 grade Celsius.
Soiurile târzii și care tolerează mai bine căldura s-ar putea dezvolta astfel mult mai bine în regiunile viticole actuale, în timp ce soiurile timpurii s-ar putea răspândi în regiuni noi, mai nordice.
Astfel de schimbări antrenează „provocări complexe, însă nu insurmontabile'”, estimează autorii studiului.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic