Mesajul președintelui Uniunii Profesiilor Liberale din România, av. Cătălin-Daniel Fenechiu
Numărul 27-28, 16-29 iul. 2025 » #ZNCR2025 - A XXI-a ediție a Zilei Naționale a Contabilului Român
Vă mulțumesc mult! Senator temporar și datorită bunei conjuncturi, avocat dintotdeauna. Asta mă ajută să înțeleg mai bine profesia de contabil, de expert contabil. Îmi place să folosesc profesie și nu bresle, pentru că astăzi atât profesia dumneavoastră, cât și profesia mea, cât și alte profesii puse față în față cu digitalizarea trebuie să supraviețuiască, iar puțina istorie pe care o știu îmi spune că breslele sunt o amintire. Și atunci o să încerc să folosesc foarte rar cuvântul breaslă, o să vorbesc de profesie și o să-mi amintesc că avocatura, profesie din care fac parte, este prima profesie recunoscută la nivel mondial. Este singura profesie constituțională, pentru că în Constituție vorbim de dreptul la apărare și de avocați, și îmi amintesc cu foarte multă plăcere că pe vremea când făceam foarte mult avocatură și nu făceam politică, făceam drept comercial și penal economic, și cel mai des interacționam cu experții contabili. Analizam, gândeam, căutam soluții și de multe ori le găseam. Vă spuneam că profesiile noastre sunt foarte apropiate, mă refer la avocatură și la contabilitate, pentru că în momentul de față, cred că avem în linii generale același tip de provocări: inteligența artificială, digitalizarea. La noi se pune întrebarea, vom mai avea nevoie peste 20 de ani de avocați sau pur și simplu un client care vrea ceva, îi cere inteligențe artificiale să-i redacteze contractul. Cealaltă parte va face același lucru și facem un dialog între inteligențe artificiale. Și la dumneavoastră se pune problema la fel. În momentul când vor apărea acele programe standardizate, îți pui întrebarea și la asta va trebui să răspundem. Va mai avea nevoie un contribuabil, o entitate de contabil? Sau își ia factura, a introdus-o într-un program și programul face totul? E o întrebare pe care eu cred că nu putem să o evităm nici noi, avocații, nici dumneavoastră, contabilii autorizați și experții contabili. Sunt multe alte provocări. L-am auzit vorbind pe domnul consilier prezidențial, l-am auzit pe secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, vorbind de evaziunea fiscală, și pe doamna de la ANAF și m-am întrebat adeseori. Eu ca profesie, eu ca avocat, care acum recent am terminat discuțiile cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în legătură cu procedurile care trebuie să le respectăm, ținând cont de secretul profesional, știu că și până la asta aveți secretul contabil, ținând cont de confidențialitatea raportului care trebuie să o am cu clientul, cât de mult pot să intru în zona respectivă?
Care este poziția mea vizavi de evaziune fiscală vizavi de spălarea banilor. La mine, în profesia de avocat, e puțin mai greu, pentru că eu, în momentul în care intru în profesie, depun un jurământ care spune că jur să reprezint interesele clientului. Interesul clientului nu are nicio legătură cu treaba procurorului sau judecătorului, care trebuie să afle adevărul. Deci, dacă judecătorul și procurorul sunt cu adevărul, eu sunt cu interesul clientului. Și dacă clientul a greșit, eu, teoretic, interesul clientului este să scape. Nicăieri nu pot găsi interes al clientului care să vrea să ducă, să răspundă, să fac alte lucruri care sunt urâte și, cu ocazia unei zile atât de festive, nu vreau să intru în zona asta. Deci sunt niște provocări care sunt foarte, foarte importante și acesta este și motivul pentru care eu cred că trebuie să discutăm deschis despre ele.
Pentru că vrem, nu vrem, tehnologia evoluează, inteligența artificială merge înainte și depinde foarte mult de noi dacă vom reuși prin sistemul pe care îl reglementăm să folosim dezvoltările tehnologiei ca un aliat sau să devină un substitut al nostru. Noi auzim de foarte multă vreme că nu vă faceți probleme, roboții și inteligența artificială nu vor lua locurile de muncă. Dar constatăm că, de foarte multe ori, chestia aceasta se întâmplă. Și atunci ține foarte mult de modul, cum am spus, creăm un sistem în care să folosim tehnologia în interesul nostru. E clar că va mai fi nevoie și de doi avocați și de doi contabili, că trebuie să seteze programul, cel puțin. Dar suntem totuși foarte mulți. Și atunci cred că dialogul interinstituțional și colaborarea profesiilor, care funcționează și la nivel personal, și la nivel profesional. Avem prieteni în toate profesiile și experții contabili și contabilii sunt în aceeași situație. Profesiile colaborează la nivel instituțional și, inclusiv, la nivel mare.
Doar acest dialog poate să promoveze profesiile și să permită transferul de bune practici de la o profesie la alta. Pentru că, în ultimă instanță, cheia dezvoltării unei profesii constă în maniera în care reușește să aducă cât mai multe bune practici pe lângă tradițiile pe care le are. [...] Aștept CECCAR cu drag în Uniunea Profesiilor Liberale din România ca să fim o structură și mai puternică [...]. Să nu uităm că în momentul de față în România sunt înregistrați oficial circa 400.000 de profesioniști, care au și vreo 200.000 de salariați. Deci putem spune că profesii liberale produc aproximativ, cifrele sunt discutabile, n-am pretenția că ceea ce spun acum este la virgulă, dar produc undeva între 7 și 8% din PIB. Cu toate astea, vocea profesorilor liberale nu există nicăieri. Există în momentul în care un șef de profesie liberală vorbește undeva, în momentul în care un profesionist liberal care nu uită că pleacă dintr-o profesie, ajunge într-o funcție de identitate publică sau în Parlamentul României, și cam la atât se rezumă. Poate că într-un viitor nu foarte îndepărtat, o uniune puternică a profesorilor liberale ar putea să aibă oameni în CES, numiți de profesiile liberale, ar putea să fie o voce a profesiilor liberale și ar putea să fie un partener al Guvernului, inclusiv în ceea ce privește combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a altor lucruri. Pentru că, cu toții, pe lângă faptul că suntem profesioniști, ne dorim ca țara să meargă bine, țara să aibă resurse, să construim autostrăzi, să finanțăm educația, să finanțăm sănătatea și pentru asta e normal că să avem o conduită civică și ca să o parafrazez pe doamna de la ANAF, conformarea voluntară să fie cât mai semnificativă, să nu fie nevoie de conformare forțată.
Dragii mei, nu e prima dată când sunt aici, devin o obișnuință, o prezență în mijlocul vostru, vreau să vă urez în primul rând multă sănătate, succes atât personal, cât și profesional! Să dea Dumnezeu să ne vedem cu bine, fericiți, cu taxe care să nu ne crească, cu venituri mai mari și cu multe elemente de care să ne bucurăm. La mulți ani!





Educația prin lectură, un obiectiv major susținut prin inițiative valoroase
Toamna teatrală: un festival național la a XXXV-a ediție
Bucureștiul, capitala celui mai așteptat festival cinematografic al acestei toamne
Galați, octombrie 2025: epicentru al comediei teatrale românești
Festivalul Internațional de Teatru Independent, sub semnul ineditului
Două mari festivaluri într-un weekend cinematografic memorabil
Septembrie 2025, luna unor recorduri cultural-artistice
BIAS 2025, un show aviatic la superlativ