Ministerul Energiei a început să lucreze la strategia națională pentru hidrogen și și-a planificat elaborarea unei legislații pentru utilizarea acestui combustibil până în anul 2023, a afirmat Dan Drăgan, secretar de stat în cadrul instituției, citat de Agerpres. „Ținta noastră de regenerabile este în prezent 30,7% și urmează să fie revizuită, odată cu Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice, care în 2022 va intra într-un proces de revizuire aprofundată. Odată cu revizuirea planului, hidrogenul va căpăta un rol important, prioritar, un rol-cheie care ne va conduce pe noi, ca țară, să atingem țintele din Green Deal”, a spus Dan Drăgan, la conferința „Hidrogenul - O soluție sustenabilă pentru tranziția energetică”, organizată de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Accentul va fi pus și pe digitalizarea rețelelor, dar și pe capacități de stocare. „Această actualizare va face posibilă integrarea pe scară largă a resurselor regenerabile de energie, prin oferirea unor facilități de stocare, iar o soluție pentru variațiile generate de aceste surse intermitente vor fi capacitățile de producție a hidrogenului verde, având la bază sursele regenerabile, precum și conectarea cu centrele de consum mai îndepărtate, în special industriale”, a susținut oficialul.

România susține gazul ca element de tranziție, pentru a permite integrarea unor capacități noi din surse regenerabile, care să fie folosite la rândul lor pentru producția de hidrogen. „Gazele regenerabile și, în particular, hidrogenul, reprezintă o prioritate pentru Ministerul Energiei. Am format o direcție care se ocupă de tehnologii noi, se numește Direcția pentru regenerabile, tehnologii noi și hidrogen, inclusiv avem noi colaboratori, noi colegi, care s-au alăturat, cu focus special pe partea de hidrogen”, a mai arătat Dan Drăgan.

El a subliniat că toate proiectele care prevăd utilizarea gazelor și care doresc să fie finanțate prin instrumentele financiare pe care le pune la dispoziție ministerul vor trebui să aibă capacitatea de a amesteca hidrogen în proporție de 30% cu gazul natural.

De asemenea, este important ca hidrogenul produs în România să nu se limiteze doar la surse regenerabile, ci să fie produs și din alte surse cu emisii reduse, respectiv nuclear și gaze naturale.

Oficialul a menționat că România și-a asumat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) elaborarea unei strategii a hidrogenului, care să definească un set de politici, care să coordoneze și care să mobilizeze investiții la nivel național.

„A fost creat un grup de lucru în acest sens, prin implicarea tuturor actorilor relevanți din piață: institutul de cercetare din Râmnicu Vâlcea, autoritatea de reglementare, distribuitorii, transportatorul de gaze și alte asociații care promovează acest combustibil. Planificăm la nivelul anului 2023 adoptarea cadrului legislativ și de reglementare, pe baza strategiei naționale a hidrogenului, și un plan de acțiune aferent. Urmărim eliminarea tuturor barierelor administrative și legislative în dezvoltarea tehnologiei hidrogenului verde”, a subliniat Dan Drăgan.

Potrivit acestuia, vor trebui puse în aplicare măsuri pentru dezvoltarea întregului lanț de utilizare a hidrogenului, inclusiv instalarea de noi echipamente la utilizatorii finali din 2026, precum și adaptarea actualei rețele de distribuție. „În PNRR avem o investiție care se referă la realizarea a aproape 2.000 de kilometri de rețea nouă de distribuție a gazelor care să fie pregătită pentru injecția cu hidrogen, într-o proporție de 20% la nivelul anului 2026, urmând să fie folosită 100% cu hidrogen în perspectiva anului 2030”, a completat secretarul de stat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)