Asumarea națională este un element esențial al unui cadru eficient de guvernanță economică, iar trecerea la planificarea fiscală multianuală prezintă numeroase beneficii, consideră ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. "În acord cu propunerile Comisiei Europene, consider că asumarea națională este un element esențial al unui cadru eficient de guvernanță economică, iar trecerea la planificarea fiscală multianuală prezintă numeroase beneficii. Este necesară luarea în considerare a pozițiilor inițiale și a perspectivelor fiscale ale statelor membre, precum și caracteristicile economice în stabilirea unor traiectorii fiscale diferențiate. Simplificarea cadrului, precum și păstrarea caracterului său multilateral în condițiile tratamentului egal, transparenței și predictibilității sunt importante. Consider esențială asigurarea posibilității prelungirii perioadei de ajustare fiscală, dacă un stat membru se angajează la un set eligibil de reforme și investiții care îmbunătățesc perspectivele de creștere sau reziliența, consolidează finanțele publice și, prin urmare sustenabilitatea acestora pe termen lung, sau abordează prioritățile strategice ale UE, inclusiv provocările privind investițiile publice pentru tranziția verde și digitală și dezvoltarea capacităților de apărare", a comentat, pentru Agerpres, ministrul Finanțelor, în legătură cu propunerile Comisiei Europene de modificare a reglementărilor privind datoria publică.

Adrian Câciu consideră că această abordare legată de prelungirea perioadei de ajustare fiscală va genera un nivel sporit de flexibilitate din perspectiva adaptării perioadei de implementare a planului la capacitatea administrativă națională și la circumstanțele specifice.

De asemenea, potrivit ministrului Finanțelor, pachetul ar trebui să ofere un echilibru între sustenabilitatea (soliditatea finanțelor publice) și creșterea economică incluzivă și sustenabilă (nevoile de reforme și investiții).

"Este necesar ca prin acest nou Cadru să se creeze suficiente condiții pentru stimularea investițiilor în Statele Membre cu dificultăți economice sau cu un spațiu fiscal precar. În actualul context geopolitic, consider că ar trebui să fie luate în considerare cheltuielile de apărare ca un factor relevant în toate etapele Procedurii de Deficit Excesiv/EDP (lansare, evaluare implementare acțiuni, dezactivare)", a punctat Adrian Câciu.

Comisia Europeană (CE) a propus o reformare a reglementărilor fiscale din UE, conform căreia guvernele trebuie să se asigure că datoria publică scade într-o perioadă de patru ani și rămâne pe o traiectorie descendentă timp de un deceniu, fără măsuri suplimentare. Reducerea datoriei propusă de CE va reprezenta rezultatul unui plan pe patru ani de reforme, investiții și măsuri fiscale care vor fi convenite în mod individual de CE și fiecare guvern, iar principalul indicator operațional ar fi cheltuielile anuale nete, potrivit Reuters.

Obiectivul general de reducere a datoriei în următorii patru ani ar urma să înlocuiască actuala reglementare conform căreia guvernele trebuie să-și reducă în fiecare an datoria cu 1/20 din nivelul care depășește 60% din PIB - o cerință mult prea dificilă pentru țările puternic îndatorate, cum ar fi Italia, Grecia sau Portugalia.

Conform propunerii CE, țările cu un nivel al datoriei publice peste plafonul UE de 60% din PIB vor putea să-și majoreze cheltuielile anuale nete cu mai puțin decât creșterea PIB-ului pe termen mediu, pentru a se asigura că va scădea datoria.

Deficitul guvernamental, ca și în cazul reglementărilor existente, va trebui să rămână sub 3% din PIB. Dacă depășește plafonul, statul membru al UE va trebui să reducă deficitul cu 0,5% din PIB în fiecare an, până ajunge la un nivel de sub 3% din PIB.

Reducerea deficitului, ca și reducerea datoriei, vor trebui realizate în perioada de patru ani, iar măsurile folosite pentru îndeplinirea obiectivului ar trebui să asigure faptul că deficitul rămâne sub 3% din PIB timp de zece ani după aceea, fără măsuri suplimentare.

Guvernele ar putea obține o perioadă mai lungă de timp să-și reducă deficitul și datoria, de exemplu șapte ani, dacă implementează reforme care sporesc sustenabilitatea fiscală, stimulează creșterea sau investesc în domenii care sunt prioritare pentru UE, cum ar fi tranziția la economia verde și digitală, drepturile sociale sau în securitate și apărare.

Propunerea CE va fi discutată de guvernele UE și negociată cu Parlamentul European, obiectivul fiind de a se ajunge la un acord în 2023.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)