Obiceiuri și obișnuințe
Numărul 1, 12-18 ian. 2022 » La început a fost cuvântul...
Presa apărută la acest început de an se referă, pe larg, la obiectivele economico-sociale din 2022 și din întreaga perioadă strategică până în 2024 inclusiv, punând accentul pe ceea ce trebuie promovat și pe ceea ce se cere eliminat din acțiunile întreprinzătorilor, ale managerilor. Astfel, într-un editorial al unui cotidian se releva „necesitatea de a se renunța la obiceiul rutinier de a repeta aplicarea de soluții non-inovative”. Aici avem de-a face cu un cumul de erori lingvistice și logice. Mai ales formula „obicei rutinier” are un evident iz pleonastic. „Obiceiul” indică, totdeauna, deprinderea de a face mereu același lucru, adică de a gândi și a acționa în același fel. De asemenea, verbul „a repeta” face – în exemplul dat – trimitere tot la „obiceiuri” și „obișnuințe”.
Întâlnim același tip de erori și în următoarea constatare a unui comentator radiofonic: „Este tipică, în maniera de a acționa a decidenților la nivel micro, perpetuarea obiceiului de a respecta cutume sedimentate de-a lungul timpului”. Când vorbim despre „tipic”, includem elementul de „permanență”, ceea ce este definitoriu și pentru „obiceiuri”, iar „cutuma” nu este altceva decât un „obicei sedimentat”. Evident, „în timp”. Altfel nici n-ar fi fost posibilă... „sedimentarea”.
Nu mai puțin inadecvată a fost și formula la care a recurs un participant la o dezbatere televizată. „Obișnuința de a avea o anumită deprindere managerială nu este, de regulă, ceva ieșit din comun.” În acest caz s-au aglomerat pleonasmele, ceea ce – stilistic vorbind – atestă serioase „goluri” în materie de vocabular și, totodată, un deficit de relevanță, de expresivitate. Ceea ce nu ajută, ci, dimpotrivă, face aproape neinteligibilă comunicarea publică. În loc s-o simplifice, o complică fără sens și fără rost. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic