Obiectiv și subiectiv în evaluarea evoluției economiei naționale

Obiectiv și subiectiv în evaluarea evoluției economiei naționale

Numărul 41, 20-26 oct. 2020  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Aproape în fiecare zi, Institutul Național de Statistică (INS) emite comunicate care permit să se contureze, tot mai clar, evoluția economiei românești în primele opt luni ale anului, un an atât de complicat, de dramatic, pe care îl parcurgem. În același timp s-au înmulțit datele oficiale privind bilanțul pe nouă luni din 2020. În acest mod, profesioniștii contabili, toți cei implicați, direct și indirect, în activitățile economico-sociale din actuala perioadă obțin informații de cel mai mare interes în efectuarea lucrărilor specifice.

Când arieratele la bugetul general consolidat s-au majorat, în august, cu 5,7% față de luna precedentă, când deficitul balanței comerciale a depășit 11 miliarde de euro, fiind mai mare cu 642 de milioane de euro, în comparație cu intervalul ianuarie-august 2019, când rata inflației nu s-a domolit, ci s-a situat puțin sub 3 procente, ca să recurgem la câteva exemple, așa, pentru intrarea în temă, avem întreaga îndreptățire să considerăm că ne aflăm încă departe de o consistentă relansare a economiei și a vieții sociale, în general.

Dacă pornim de la resursele de energie primară, adică de la bază, constatăm că, în opt luni, s-au diminuat cu 12%. Avem de-a face cu un domeniu și, implicit, cu un indicator care atestă o contracție a ansamblului de activități din societatea noastră. La celălalt capăt al lanțului de creare și utilizare a valorii, în comerțul cu amănuntul, a continuat, în august, diminuarea cifrei de afaceri, pe trendul din prima jumătate a anului, când și-a redus contribuția la creșterea PIB cu 2,5%.

Sigur, se impun abordări nuanțate, întrucât în „interiorul” fiecărei ramuri au avut loc procese și fenomene contradictorii, respectiv creșteri și scăderi, majoritatea determinate de jocul cererii și ofertei, influențat, în anumite domenii, decisiv, de prelungirea pandemiei. Bunăoară, volumul de activitate în construcții, care a fost mai mare decât în toate cele opt luni din anul precedent, s-a reflectat și în sporirea contribuției la creșterea PIB în prima jumătate a anului cu 0,3%, în condițiile în care s-a majorat și ponderea acestui domeniu în produsul intern brut, la 4,1 procente.

O atenție specială se cere acordată comerțului internațional de bunuri, dată fiind dependența unor vaste domenii de activitate de operațiunile specifice, de import-export. Mii și mii de firme românești depind de starea economiei din țările cu care efectuează respectivele operațiuni, iar în perioada de care ne ocupăm conjuncturile n-au fost deloc favorabile, nici în zona euro, nici pe ansamblul Uniunii Europene, care au o pondere de aproximativ trei pătrimi din totalul comerțului internațional al României.

Se cunoaște prea bine că exportul se bazează, într-o măsură insuficientă, pe produse cu valoare adăugată mare, că predomină materii prime și materiale, iar o parte încă mică a bunurilor finite are un grad mai înalt de prelucrare. Diminuarea exporturilor cu 44% la combustibili față de perioada ianuarie-august 2019, dar și la mărfuri manufacturiere, inclusiv mașini și echipamente de transport, cu 11% (acestea având o pondere de peste 50% din totalul livrărilor peste hotare), atestă o sensibilă agravare a situației din acest domeniu care, de multă vreme, afectează negativ întreaga economie, mai ales că și importul de bunuri destinate investițiilor s-a diminuat, în același interval, cu aproximativ 12 procente. În schimb, a crescut cu 5,3% la alimente, capitol la care deficitul se adâncește în continuare. Este evident că, în condițiile agravării situației medicale, consecințele resimțite pe largi arii ale afacerilor sunt mai ample și mai profunde, fapt care a determinat și determină ca două treimi din totalul întreprinzătorilor din țara noastră să declare că intenționează să-și reorienteze și să-și restructureze afacerile. Toate acestea impun costuri, dar ele arată că de capacitatea de adaptare la condițiile în continuă schimbare – și nu totdeauna în bine –  depinde măsura în care fiecare firmă este aptă să-și relanseze activitatea, ceea ce se va reflecta, neîndoios, pozitiv în întreaga economie. De fapt, aceasta este direcția majoră de acțiune antreprenorială care trebuie și poate să se regăsească în creșterea rezilienței la șocurile cărora suntem chemați, cu toții, să le facem față.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.