Până în 2025, 1,8 milioane de noi locuri de muncă în sectorul sănătății, pe ansamblul UE

Până în 2025, 1,8 milioane de noi locuri de muncă în sectorul sănătății, pe ansamblul UE

Numărul 47, 12-18 dec. 2017  »  Lumea în care trăim

Potrivit celor 28 de profiluri de țară ale sistemelor de sănătate publicate recent de Comisia Europeană (CE), pe ansamblul UE se relevă necesitatea regândirii acestor sisteme, pentru a garanta faptul că vor rămâne corespunzătoare și vor oferi îngrijiri dedicate pacientului. „Rapoartele oferă o analiză aprofundată a sistemelor de sănătate ale statelor membre ale UE. Subiectul lor îl reprezintă sănătatea populației și factorii de risc importanți, precum și eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate din fiecare stat membru. Rapoartele reflectă în mod clar obiectivele pe care diferitele state membre le au în comun, evidențiind posibile domenii în care Comisia poate încuraja învățarea reciprocă și schimbul de bune practici”, precizează CE, într-un comunicat.

Profilurile de țară ale sistemelor de sănătate au fost pregătite în cooperare cu OCDE și cu Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate. Ele oferă o prezentare concisă și relevantă din punct de vedere politic a sănătății și sistemelor sanitare din fiecare stat membru UE, subliniind particularitățile și provocările specifice fiecărei țări. Datele și informațiile din aceste profiluri de țară se bazează, în principal, pe statistici oficiale naționale furnizate către Eurostat și OCDE, validate în iunie 2017 pentru a asigura cele mai înalte standarde de comparabilitate a datelor.

România, cele mai scăzute cheltuieli pentru sistemul sanitar pe locuitor, ca pondere din PIB, în UE

Documentul relevă că o mare parte din populația României se autoevaluează ca bucurându-se de o stare bună de sănătate, însă speranța de viață la naștere rămâne cu aproape șase ani sub media UE și este una dintre cele mai scăzute. Raportul mai arată că sistemul sanitar din țara noastră este caracterizat prin finanțare redusă și utilizare ineficientă a resurselor publice, cu cele mai scăzute cheltuieli pe locuitor ca pondere din PIB în UE. Există însă un număr de inițiative pentru a îmbunătăți sistemul, strategia națională de sănătate stabilind obiective strategice în domeniul serviciilor de sănătate publică și de asistență medicală și fiind susținută prin dezvoltarea a opt planuri regionale, pentru a reorganiza serviciile medicale și a direcționa investițiile spre zonele dezavantajate.

Cinci concluzii esențiale

Din aceste documente se desprind cinci concluzii transversale:

Promovarea sănătății și prevenirea bolilor netezesc calea pentru un sistem de sănătate mai eficace și mai eficient;

O asistență medicală primară solidă îi orientează în mod eficient pe pacienți prin sistemul de sănătate, ajutându-i să evite cheltuielile inutile. Din cauza asistenței medicale primare necorespunzătoare, 27% dintre pacienți recurg la serviciul de urgență. În doar 14 țări din UE este nevoie, pentru a consulta un specialist, de o trimitere din partea medicului generalist, în timp ce alte 9 țări oferă stimulente financiare în cazul în care se obțin trimiteri;

O asistență integrată îi oferă pacientului garanția că va primi îngrijiri într-un mod coordonat. Se evită, astfel, situația care se regăsește în prezent în cvasitotalitatea țărilor UE, în care asistența are un caracter fragmentat, iar pacienții trebuie să găsească drumul printr-un labirint de structuri de asistență;

Planificarea și întocmirea proactivă de previziuni cu privire la personalul din sectorul sănătății sunt elemente datorită cărora sistemele de sănătate devin rezistente la evoluțiile viitoare. În UE există 18 milioane de profesioniști în domeniul sănătății, iar până în 2025 vor fi create încă 1,8 milioane de locuri de muncă. Autoritățile din acest sector trebuie să-și pregătească personalul pentru provocările viitoare: o îmbătrânire a populației și multimorbiditate, nevoia de politici de recrutare solide, de competențe noi și de inovare tehnică;

Pacienții ar trebui să se afle în centrul următoarei generații de date, mai bune, despre sănătate, care să stea la baza politicilor și a practicii. Transformarea digitală a serviciilor de sănătate și a asistenței medicale ajută la captarea rezultatelor și a experiențelor din lumea reală care sunt importante pentru pacienți, având un potențial enorm de a consolida eficacitatea sistemelor de sănătate.

După prezentarea către ministerele sănătății din toate țările UE, autoritățile naționale pot discuta în continuare aceste rapoarte cu experți ai OCDE și ai Observatorului european pentru sisteme și politici de sănătate. Schimburile voluntare vor putea avea loc de la începutul anului 2018 și vor ajuta ministerele să înțeleagă mai bine principalele probleme și să pregătească răspunsuri politice potrivite.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.