Paolo Gentiloni: Reglementările bugetare ale UE trebuie să fie compatibile cu nivelul ridicat al datoriei, în urma pandemiei
Numărul 48, 8-14 dec. 2020 » Lumea în care trăim
Reglementările bugetare ale Uniunii Europene trebuie să fie mai compatibile cu așteptatul nivel ridicat al datoriei suverane, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Uniunea Europeană a suspendat în luna martie aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate și creștere. Printre obligațiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără și faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depășească 3% din Produsul Intern Brut. După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunțat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate și a susține economiile, companiile și piața muncii să facă față impactului pandemiei.
Nivelul mediu al datoriei zonei euro ca pondere în PIB va fi de 103% - 104% la finalul anului viitor. „Trebuie să ținem cont de acest nou scenariu”, a afirmat Paolo Gentiloni la postul italian de televiziune RAI.
Acesta anunțase în luna octombrie că normele Uniunii Europene care impun limite cu privire la creșterea deficitului bugetar și plafonează nivelul de îndatorare a statelor membre vor rămâne suspendate și anul viitor, pentru a putea susține măsurile de relansare a economiei din recesiunea provocată de pandemie.
Conform previziunilor de toamnă publicate în noiembrie de Comisia Europeană, deficitele publice ar urma să crească în mod semnificativ în UE în acest an, avându-se în vedere majorarea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a măsurilor de politică excepționale menite să sprijine economia, precum și a existenței stabilizatorilor automați. CE estimează că deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6% din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% din PIB în 2020, înainte de a scădea la 6,4% din PIB în 2021 și la 4,7% din PIB în 2022.
Reflectând creșterea deficitelor, Comisia Europeană previzionează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va crește de la 85,9% din PIB în 2019 la 101,7% din PIB în 2020, 102,3% din PIB în 2021 și 102,6% din PIB în 2022.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic