Plus și minus
Numărul 15, 17-23 apr. 2024 » La început a fost cuvântul...
În analizele publicate în mass-media, un loc central îl ocupă datele statistice referitoare la evoluția economiei noastre naționale. Utilizarea acestor date ar fi mai eficientă dacă, în toate cazurile, s-ar respecta și regulile de bază ale exprimării publice corecte. Astfel, într-un comentariu apărut într-o revistă săptămânală, s-a afirmat că „mărimile pozitive au, de regulă, drept rezultat plusurile obținute suplimentar de operatorii economici performanți”. Evident, „plusurile” care indică „performanțe” nu pot fi altceva decât „mărimi pozitive”, iar ceva „suplimentar” indică tot un „plus”. Așa că repetarea unor noțiuni sinonime nu reprezintă, nici pe departe, un „plus” calitativ în demersurile publicistice.
La fel, o intervenție televizată a conținut un „plus” de pleonasme: „Orice adăugire care se înscrie în limitele necesarului, indiferent de domeniu, nu poate fi un plus de prisos în eforturile de autodepășire”. Dacă avem de-a face cu înscrierea în limitele necesarului, apare de la sine faptul că nu poate fi vorba despre ceva „de prisos”, în timp ce „adăugirea” nu reprezintă altceva decât tot un „plus”.
Să mai reținem o frază dintr-un reportaj radiofonic: „Dacă luăm în calcul minusurile înregistrate în activitatea firmei X vom putea identifica și factorii care provoacă deficitele de competitivitate ca efect al situațiilor negative semnalate”. Și în acest caz, observăm că „deficitele” indică totdeauna un „minus” și că ele nu se pot înscrie, indiferent de domeniu, în rândurile „situațiilor pozitive”.
Prin urmare, dacă este să identificăm „factorii” care constituie un „minus” calitativ, în comunicarea publică, neîndoios, vom sesiza un „plus” de neglijență în respectarea celor mai elementare reguli lingvistico-logice. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
O istorie a banilor românești, reconstituită „vizual” într-un celebru muzeu
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă