Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, în cadrul unei conferințe de presă, pachetul de măsuri fiscale privind reforma administrației publice locale. El declară că acesta ar trebui să fie gata până la sfărșitul acestei săptămâni. „Țara nu se schimbă doar din București. România se schimbă din fiecare județ, din fiecare reședință de județ și din toate orașele și comunele țării noastre. Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem prin acest pachet. O direcție importantă este să avem mai multă eficiență și mai multă responsabilitate în administrația publică locală. A doua direcție este să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare în așa fel încât primăriile din localitățile noastre să fie factori de dezvoltare comunităților, iar a treia direcție ține de componenta de politici publice, de descentralizare, de simplificare și de digitalizare în așa fel încât prin adoptarea acestor politici să avem o administrație care are decizia cât mai aproape de cetățeni, dar care lucrează într-o formulă simplificată și digitalizată”, a declarat prim-ministrul, citat de Mediafax.

În ceea ce privește prima direcție, cea de administrație mai eficientă, premierul a punctat principalele măsuri propuse.

„Una din măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajați, deci stabilirea unui număr maxim care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național. Pentru primării, indicatorul principal va fi numărul de locuitori, pentru că în general primăriile au funcții asemănătoare, iar pentru consiliile județene pot fi indicatorii rafinați, nu doar numărul de locuitori dintr-un județ, poate fi numărul de unități administrative sau dacă are un spital județean în subordine sau dacă nu are un consiliu județean, atunci trebuie să aibă, de exemplu, un mic compartiment, două, trei persoane care să gestioneze această activitate sau în funcție de numărul de autorizații de construire pe care direcția arhitectului șef le eliberează pentru toate unitățile administrative”, a explicat Ilie Bolojan.

El a precizat că „în felul acesta vom avea un număr maxim de angajați ai primărilor din România, în funcție de mărimea localității și un număr maxim de angajați pentru consiliile județene”.

„De ce este nevoie de această măsură? Astăzi avem situații în care avem primării cu un număr mic de angajați care funcționează foarte bine și avem aceleași primării, deci o populație asemănătoare, cu un număr mult mai mare de angajați unde nu se vede niciun plus de servicii (…). Avem consilii județene care au un număr de aproximativ 100 de angajați și avem consilii județene mai mici care au un număr de peste 200 de angajați și nu s-a constatat că la cele cu număr redus sunt disfuncționalități în activitate sau că nu își gestionează problemele”, a mai afirmat premierul. Potrivit oficialului, „această măsură le va permite celor care au personalul calculat în mod corect să aibă flexibilitate de a-și stabili organigramele așa cum doresc”.

♦ Grilă de salarizare unică pentru comunele fără venituri proprii

Una dintre măsurile incluse în pachetul de măsuri privind reforma administrației publice locale vizează localitățile care nu reușesc să-și acopere cheltuielile de personal din fonduri proprii, a anunțat premierul Ilie Bolojan, citat de Mediafax. „Astăzi, fiecare consiliu local stabilește numărul de angajați și salariile. Însă, în multe cazuri, grila de salarizare este dusă aproape de salariul viceprimarului, chiar dacă primăriile respective nu își permit acest lucru”, a spus Bolojan.

Prin urmare, va fi introdusă o grilă de salarizare unică pentru localitățile care nu-și acoperă din veniturile proprii nici măcar cheltuiele de personal.

„Stabilirea unei grile de salarizare pentru aceste localități a nivelului național, pe care nu o vor putea depăși, dar vor putea să coboare dacă situația locală financiară impune acest lucru. Este o decizie corectă, având în vedere faptul că, în fapt, Guvernul României asigură finanțarea acestor localități cu sume importante și atunci, dacă cea mai mare parte a sumelor vin de la Guvern, este normal să existe o standardizare de cheltuieli la nivel național”, a explicat premierul.

♦ Reducerea numărului de polițiști locali

O altă măsură anunțată de premier vizează restructurarea Poliției Locale prin reducerea numărului de ofițeri. „A doua măsură vizează numărul de polițiști locali, în sensul în care norma stabilită astăzi, un polițist local la 1.000 de locuitori, să fie majorată”, a declarat Bolojan. „Cât anume va fi această majorare, vom stabili în urma consultărilor cu primăriile reședință de județ, unde avem cel mai mare număr de polițiști locali din România”, a mai spus el.

Bolojan a declarat că în unele orașe, precum Buzău, numărul polițiștilor locali depășește limita legală. În schimb, alte orașe, cu o normă mai mică de personal, nu se confruntă cu probleme majore. „Avem orașe care au un polițist la 2.000 de locuitori și nu au probleme de infracționalitate sau curățenie scăpate de sub control”, a precizat el.

Pentru a evita suprapunerile de atribuții între Poliția Națională și cea Locală, Ilie Bolojan propune organizarea de dispecerate comune.

„Nu mai ai cinci polițiști naționali într-un dispecerat și alți cinci locali într-un altul. Printr-un singur dispecerat, cu monitorizare video comună, vom clarifica responsabilitățile și vom evita cheltuielile inutile”, a explicat premierul.

♦ Partajarea funcționarilor între primării și reducerea cabinetelor aleșilor locali

Una dintre măsurile incluse în pachetul de măsuri privind reforma administrației publice locale vizează partajarea funcționarilor între primării și reducerea cabinetelor aleșilor locali, a anunțat premierul. „Norma poate fi împărțită între două, trei primării. Gândiți-vă că și în sectorul privat, contabili sau IT-iști deservesc mai multe companii. La fel ar trebui să fie și în administrația publică locală”, a declarat Bolojan, subliniind nevoia de colaborare între primăriile de mici dimensiuni.

„Unele primării au firme proprii de curățenie și utilaje. În loc ca o comună vecină să plătească un preț mare pentru un serviciu de tuns șanțuri, de exemplu, poate folosi echipamentele celeilalte primării, cu costuri mult mai mici”, a declarat prim-ministrul, citat de Mediafax.

Premierul a adăugat că „un alt punct important vizează reducerea aparatului din jurul aleșilor locali și demnitarilor”. „La un primar de comună avem doi oameni în cabinet, la viceprimar, unul, la președintele de Consiliu Județean, patru. Numărul total la nivel național depășește 10.000. Cred că putem reduce acest aparat”, a spus Bolojan.

El susține că același principiu trebuie aplicat și la nivel central, unde consilierii demnitarilor ar trebui și ei reduși pentru eficiență administrativă. „Putem funcționa mai bine, cu servicii mai bune pentru comunități, dar cu mai puțini bani. Asta înseamnă responsabilitate și modernizare”, a afirmat premierul.

În ceea ce privește investițiile publice, Bolojan a anunțat o analiză recent finalizată privind finanțarea proiectelor locale: „Suntem în situația în care nu mai putem asigura finanțări pentru toate proiectele din bugetul de stat. Trebuie să ne concentrăm pe cele cu finanțare europeană, PNRR în primul rând, apoi fondurile de coeziune”.

Proiectele din programul „Anghel Saligny” vor fi evaluate în funcție de stadiul lor, a mai spus premierul. „Vom finanța doar proiectele cu un grad avansat de maturitate. Cele care nu sunt pregătite vor fi amânate, iar până la sfârșitul anului vom definitiva prioritizarea pentru anul viitor”, a declarat Ilie Bolojan.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)