Primul Congres al profesiei contabile din România - București, 27-28 mai 1923

Primul Congres al profesiei contabile din România - București, 27-28 mai 1923

Numărul 35, 6-12 sep. 2023  »  100 de ani de la primul Congres al profesiei contabile din România

Primul Congres

PUBLICITATE
București, 27-28 mai 1923

Primul Congres al profesiei contabile din România a avut loc la București, în aula Fundației Universitare Carol I. Această primă manifestare a contabililor din țară s-a desfășurat, atât din punct de vedere al programului profesional, cât și din cel al strângerii relațiilor dintre membrii săi, într-un mare entuziasm. Cuvântările ținute cu ocazia deschiderii Congresului de către Nicolae Butculescu și Grigore Trancu-lași i-au emoționat pe aceia care au avut norocul să fie martorii acelor zile istorice, de închegare a Corpului contabililor din România.

Mai întâi a vorbit Nicolae Butculescu, decanul Corpului:

„În congresul cel dintâiu ținut în Bucuresti de absolvenții Școalelor superioare de comerț, cu prilejul jubileului Domniei de 40 ani a Marelui Rege Carol, sa manifestat dorința ca acești prețioși colaboratori ai conducătorilor afacerilor de Bancă, Comerț și Industrie săși aibă:
Un Corp al lor constituit cu o revistă proprie.
Un cerc de studii comerciale și contabile.
Grație perseverenței noastre și bunei voințe a celor ce ne-au cunoscut și apreciat, ne a fost îngăduit să vedem înfăptuindu-se cele trei aspirațiuni ale primilor luptători dintre colegii noștri. Odată realizate aceste năzuințe, atârnă de noi ca prin hărnicie, devotament și demnitate să le menținem și să le desvoltăm. Va fi aceasta o sarcină mai grea, poate, decât aceea de a le dobândi. Am însă încrederea desăvârșită că fie care, din locul său, cât de sus sau cât de jos așezat, va ști să corespundă așteptărilor și încrederei puse în noi, și că în fie care există dorință și voință de prosperare, nu numai în ce privește persoana și interesele sale, dar și acelea ale instituției în care și-a inchinat munca.”

A urmat discursul, la fel de inflăcărat, al Grigore Trancu-lași, președintele de onoare al Corpului:

„Imi evoacă – când vă văd pe fiecare din dumneavoastră– o serie incontinuă de griji și nevoi pe care le-am trăit pentru a forma bogăția țării acesteia, pentru a da splendoare marilor instituții.
Am trecut, e drept, prin perioada aceia de supunere, de disciplină și de suferințe așa de slab răsplătită lucrând în întunecimea ghișeurilor unei Bănci, dar având în inima noastră totdeauna scânteia, având în sufletul nostru inspirația, care ne spunea continuu: luptați contra umilinței, răbdați cu resemnare, pentru că odată va veni ziua de lumină și de triumf.
Ziua cea de lumină și triumf a sosit!
Ziua aceasta este pasul înainte pe care l’am făcut și pe care’| sărbătorim.
Dar este încă primul pas, căci mai avem încă nevoi și avem încă lucruri de cucerit!” 

Au urmat lucrările Congresului, unde au fost dezbătute următoarele tematici, pe baza cărora membrii Corpului au susținut referate:

  • „Proiectul privind modificările aduse Codului de comerț” - expuneri făcute de prof. Spiridon lacobescu și prof. M.A. Dumitrescu, care au propus ca registrul Cartea Mare să devină obligatoriu;
  • „Reorganizarea învățământului comercial” - raportori prof. C. Pantelli și P. Drăgănescu;
  • „Participarea la beneficii” - raportori Nicolae Butculescu și C.A. Rădulescu;
  • „Rolul diplomaților în științe comerciale în viața comercială și industrială” - expunere facută de V.M. Ioachim, dr. A. Galan și D. Rațiu.

La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:

  • În chestiunea modificării Codului de comerț: „Cu ocazia modificării Codului de comerț să fie consultat și Corpul contabililor, atât în punctele privitoare la profesiunea lor, cât și în celelalte puncte”;
  • În chestiunea învâțământului comercial: „Profesorii de toate gradele să se recruteze cu precădere dintre cei cu studii comerciale, care sunt în legatură cu viața practică; să se dea o dezvoltare mai mare limbilor moderne cu tendință practică”.

De ce s-au înscris în program chestiuni de ordin economic în general și nu s-a dat întâietate chestiunilor de ordin profesional? Răspunsul ni-l dă decanul Corpului, Nicolae Butculescu:

S’a socotit că la o primă manifestare a noastră nu este bine să se pună în discuțiune chestiunile mărunte, înguste, interesate, de ordin profosional, ci, pornind de la consolidarea intereselor generale, avem timpul să pășim apoi spre consolidarea intereselor noastre individuale, sau de ordin mai restrâns, de grup. Dar mai ales nu s’a socotit nimerit a se pune în desbatere chestiunea legei Corpului contabililor, pentru că timpul de doi ani de când s’a pus în aplicare pare a fi prea scurt ca să fi dat loc la o experiență suficientă din care să rezulte observațiuni și propuneri care să aibă o bază destul de solidă”.

Lucrările primului Congres al Corpului au stârnit interes și în străinătate. Astfel, revista italiană care apărea la Milano Il Monotore dei Regioneri, în numărul din iunie 1923, a publicat o elogioasă dare de seamă cu privire la Congresul ținut la București de Corpul contabililor. De asemenea, revista belgiana Le Comptable, tot în numărul din iunie 1923, a publicat un rezumat al Congresului nostru.




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.