Prin ajustări structurale la optimul economic

Prin ajustări structurale la optimul economic

Numărul 33-34, 23 aug. - 6 sep. 2023  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

Revenim asupra comunicatului dat publicității de Institutul Național de Statistică (INS) referitor la evoluția Produsului Intern Brut (PIB) în prima jumătate a anului curent, deoarece tema prezintă un interes major pentru toți operatorii economici și principalii lor consilieri, profesioniștii contabili, precum și pentru întreaga populație a țării.

PUBLICITATE
Ecourile respectivului comunicat sunt – cum era de așteptat – diverse și, în bună măsură, contradictorii. Cu toate acestea, unele aspecte au devenit clare și nu comportă polemici.

În condițiile în care se mențin și chiar se acutizează riscurile, incertitudinile și provocările pe plan regional, european și global, apare evident că o creștere economică, fie ea modestă, indică o stare de sănătate relevantă pentru efectele acțiunilor antirecesiune desfășurate de la contracția puternică a PIB din primul an de pandemie. Ar fi absurd să se subaprecieze un asemenea rezultat.

Ceea ce interesează în mod deosebit vizează factorii care au determinat continuarea procesului de creștere economică după anul 2020 și tendințele care se desprind, cel puțin, pe termen scurt. Observăm că de la an la an s-a diminuat ritmul de creștere a PIB, fapt explicat mai ales de baza redusă de comparație înregistrată, cum mai remarcăm, în anul de vârf al pandemiei.

Pentru o evaluare corectă a sporului de valoare adăugată la scară națională, este util să recurgem la comparații internaționale. Datele oficiului de statistică al Uniunii Europene EUROSTAT referitoare la cel de-al doilea trimestru al anului 2023 confirmă o realitate care ne oferă fie și numai o satisfacție de proporții modeste. În rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai semnificativ avans anual în perioada aprilie – iunie 2023 s-a înregistrat în Irlanda (2,8%), urmată de România (2,7%), Cipru și Portugalia (ambele cu 2,3%), iar cel mai semnificativ declin a fost consemnat în Estonia (-3%), Suedia (-2,4%), Ungaria (-2,3%) și Polonia (-1,3%).

Datele EUROSTAT mai arată că, pe ansamblu, economia Uniunii Europene a fost stabilă, iar cea a zonei euro a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea din acest an, comparativ cu intervalul ianuarie – martie 2023. În acea perioadă s-a înregistrat un avans de numai 0,2%, iar economia zonei euro s-a menținut la nivelurile anterioare. În rândul statelor membre ale Uniunii Europene, datele disponibile atestă că avansurile cel mai concludente în trimestrul al doilea din acest an față de perioada corespunzătoare lui 2022 s-au consemnat în Irlanda (3,3%), Lituania (2,8%), Slovenia (1,4%) și România (0,9%), iar declinul cel mai mare a fost în Polonia (-3,7%), urmată de Suedia (-1,5%).

Să mai reținem că, pe un plan mai larg, PIB-ul Statelor Unite ale Americii s-a majorat în trimestrul al doilea din 2023 cu 0,6%, iar în termeni anuali, cu 2,6%. Or, se știe prea bine ce influență considerabilă au evoluțiile economiei americane asupra întregului glob, ceea ce constituie o altă fațetă a realităților mondiale, inclusiv în cazul României.

Tot din perspectiva locului pe care țara noastră îl ocupă în lumea în care trăim, prezintă un mare interes topul celor mai competitive economii ale lumii în anul în curs. România deține locul 48 în acest top, în urcare cu trei poziții față de anul anterior. Ne reamintim că, în 2021, a ocupat același loc 48. Cu toate că avem de-a face cu o situație, pe ansamblu, pozitivă, nu putem ignora faptul că România ocupă în continuare un loc „codaș”, cu excepția Bulgariei. Sunt țări din Europa Centrală și de Est care au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește competitivitatea economiilor naționale. Bunăoară, Cehia a ajuns, în acest an, pe locul al XVIII-lea, după un salt de opt poziții, depășind surprinzător performanțele unor țări precum Germania și Franța. Clasamentul la care ne referim este condus, în continuare, în spațiul nostru continental, de Danemarca, Irlanda și Elveția.

Analizele date publicității arată că țara noastră se confruntă cu o serie de provocări cum sunt nevoia de îmbunătățire a sistemului de sănătate și educație, insuficienta susținere de către autoritățile publice a mediului de afaceri, mai ales în privința stimulării preocupărilor îndreptate spre accelerarea procesului investițional spre crearea de locuri de muncă atractive precum și cerința imperioasă de reformare a sistemului de cercetare științifică de dezvoltare și inovare.

Bineînțeles, se mențin avantajele comparative și competitive legate de calitatea forței de muncă, de ponderea populației cu studii superioare, în total, accesul la finanțare caracterizându-se printr-o anumită deschidere spre mediul privat.

Punerea în balanță a acestor categorii de avantaje și dezavantaje indică direcțiile de acțiune care se cer aprofundate în perioada următoare, astfel încât o condiție fundamentală a progresului economico-social, respectiv competitivitatea, să fie îndeplinită în condiții tot mai bune.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.