Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică proiectul de HG privind aprobarea Strategiei Naționale de Competitivitate (SNC) 2021- 2027, document care, potrivit Notei de fundamentare, își propune o redefinire a politicii naționale în domeniul competitivității economice printr-o abordare incluzivă, bazată pe o sinteză a documentelor și politicilor publice, îndeosebi din domeniile economic, cercetare-dezvoltare, educație, piața forței de muncă, instituții publice și reglementare.

Inițiatorii menționează că, în vederea asigurării unei logici unitare de intervenție publică, SNC propune o  viziune de sinteză, înglobând în cadrul planului de măsuri propus arii de intervenție ce sunt incluse în cadrul altor strategii (Strategia Națională de Specializare Inteligentă 2021-2027, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Agenda Digitală, Documentul de Politică Industrială a României, Strategia Națională pentru ocuparea forței de muncă etc.) deoarece, în ultimă instanță, obiectivul final al intervențiilor menționate este creșterea competitivității economiei naționale.

„Problema competitivității este reconsiderată la nivelul statelor europene, fiind abordată mai puțin în termeni de costuri relative și, din ce în ce mai mult, în termeni de capacitate de a genera inovare prin asigurarea unei combinații a celor mai favorabili factori pentru o creștere economică susținută, incluzivă, bazată pe active intangibile. Totodată, abordarea creșterii economice și-a deplasat accentul de la comerțul internațional, ca motor principal al creșterii economice, către sistemele de inovare privite și din perspectiva factorilor sociali, instituționali și culturali. Mai mult, creșterea economiei bazate pe cunoaștere presupune noi tipuri de schimbări în structurile de producție și în natura muncii, rolul cunoștințelor în economie fiind de importanță crucială. Tendințele cele mai recente sunt către competitivitatea socială în cadrul unei dezvoltări durabile, printre elementele căreia factorul uman reprezintă determinantul cel mai important al creșterii economice și bunăstării, dar și elementul din perspectiva căruia pot fi evaluate performanțele si politicile economice ale unui stat. Punctul de plecare pentru analiza nivelului de competitivitate al economiei românești a fost dinamica schimbării structurale, relevantă pentru stabilirea profilului evolutiv al compoziției sectoriale în sensul contribuțiilor diferite ale industriilor la performanța economică globală. Compoziția sectorială oferă cheia de înțelegere a competitivității întreprinderilor, potențialul pentru creșterea economiei prin difuzarea cunoașterii, abilitatea de a fructifica oportunitățile de creștere în cazul industriilor emergente precum și flexibilitatea unei economii de a schimba utilizarea resurselor productive către o utilizare nouă, de multe ori implicând noi combinații de factori de producție, necesitând astfel o formă de inovare”, se menționează în Nota de fundamentare care însoțește proiectul.

„Perioada de elaborare a noii Strategii Naționale de Competitivitate s-a suprapus cu două crize majore al căror impact economic este încă devreme de a putea fi cuantificat cu exactitudine, dar ale căror consecințe vor marca perioada 2022-2027: epidemia COVID-19 și conflictul ruso-ucrainean. Strategia analizează acest subiect, fără a putea trage încă concluzii și recomandări ferme, dar ce este important de subliniat este faptul că traversăm o perioadă extrem de volatilă, în care dinamica economică internă va fi tot mai mult influențată de  factori exogeni. Din acest motiv, va fi cu atât mai mult necesară o monitorizare atentă a modului de implementare a Strategiei Naționale de Competitivitate 2021-2027 și, dacă va fi cazul, a unor  revizuiri constante a  obiectivelor/mijloacelor de intervenție”, subliniază Ministerul Economiei.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)