Provocări în accesarea fondurilor europene în baza directivelor UE și a legislației naționale

Numărul 44, 21-27 nov. 2017  »  Expertiza și auditul afacerilor

ec. Daniel Drăguț
dr. ec. Valentin Burcă
Arad

REZUMAT
Întreprinzătorul român, dornic să acceseze fonduri europene în vederea finanţării afa­­­cerilor sale, ar trebui să cunoască, la fel ca la contractarea unui credit, atât condi­ţiile de creditare, cât şi detaliile privind finanțatorul. Prin urmare, în acest articol vom pre­­zenta o scurtă istorie a Uniunii Europene, urmată de o descriere a pârghiilor pe ca­re aceasta le folosește în realizarea obiectivelor sale, încheind cu câteva as­pec­te ge­­ne­­ra­le privind contabilizarea proiectelor europene în concordanţă cu le­gis­­laţia naţională.

Termeni-cheie: fonduri europene, accesarea fondurilor europene, Comisia Europeană, axe prioritare de finanţare

Clasificare JEL: H20

1. Uniunea Europeană, Comisia Europeană şi bugetul Uniunii Europene

Uniunea Europeană a luat ființă după cel de-al Doilea Război Mondial, mai precis în anul 1958, sub denumirea de Comunitatea Economică Europeană, cu scopul de a crea o piaţă unică şi de cooperare, astfel încât să se reducă riscul izbucnirii unui nou conflict. Pe parcursul anilor această alianţă a evoluat, iar în anul 1993 a devenit Uniunea Europeană, aceasta nemaifiind doar o uniune economică, ci şi una politică.

Uniunea Europeană funcţionează după legi proprii, care sunt inițiate, aprobate şi implementate prin intermediul următoarelor instituţii din cadrul său:
  • Parlamentul European, alcătuit din deputați aleși direct de cetăţenii statelor membre, fiind organismul cu puteri legislative al UE;
  • Consiliul Uniunii Europene, format din miniştrii din fiecare ţară a UE care răspund de domeniul de politică supus discuţiilor, rolul său fiind de a adopta legislaţia europeană şi de coordonare a politicilor UE;
  • Comisia Europeană, alcătuită din comisari, câte unul din fiecare stat membru, aceasta reprezentând organul executiv al UE.
Atribuţiile Comisiei Europene sunt următoarele:
  • propune noi acte legislative;
  • gestionează politicile Uniunii Europene şi alocă fonduri europene;
  • garantează respectarea legislaţiei Uniunii Europene;
  • reprezintă Uniunea Europeană pe scena internaţională.

Bugetul Uniunii Europene este finanţat, în mare parte, din contribuţiile fiecărui stat membru, pe baza venitului său relativ.

2. Fondurile structurale şi de investiţii europene

Scopul Uniunii Europene este acela de a reduce diferenţele dintre statele membre, alocând sume de bani pentru susţinerea anumitor activităţi în funcţie de gradul de dezvoltare a fiecărei ţări în parte.

Pentru o mai bună gestionare a acestor sume s-au creat următoarele structuri:
  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – urmărește consolidarea coeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.
  • Fondul Social European (FSE) – are ca scop susţinerea creării de locuri de muncă, obţinerea de locuri de muncă mai bune şi asigurarea de oportunităţi profesionale echitabile pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene.
  • Fondul de Coeziune (FC) – este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE şi vizează reducerea disparităților economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.
  • Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este un mecanism de finanţare din cadrul politicii agricole comune (PAC) şi are trei obiective principale: competitivitatea agriculturii, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi a politicilor climatice şi dezvoltarea teritorială echilibrată a zonelor rurale.
  • Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM) – stimulează pescuitul durabil şi acvacultura durabilă.

Aceste structuri funcţionează în temeiul unui cadru comun, cunoscut sub denumirea de fonduri structurale şi de investiţii europene (fonduri ESI – European Structural and Investment Funds), stabilit prin Regulamentul Uniunii Europene nr. 1.303/2013. Totuşi, Comisia Europeană poate folosi şi alte instrumente pentru a-şi îndeplini obiectivele propuse. Fondurile ESI trebuie alocate conform principiului subsidiarității, adică o acţiune la nivelul UE nu se justifică decât în cazul în care aceasta se dovedește a fi mai eficace decât o măsură luată la nivel naţional, regional sau local (www.ec.europa.eu).

3. Organizaţii şi structuri naţionale create în vederea atragerii şi gestionării fondurilor europene
Pentru a beneficia de fonduri structurale şi de investiţii europene, România, ca stat membru al UE, trebuie să încheie un acord de parteneriat, prin care se determină priorităţile de investiţii, ce trebuie să coincidă cu obiectivele stabilite de Comisia Europeană pentru fiecare fond în parte. Astfel, în ţara noastră au apărut următoarele programe operaţionale naţionale şi/sau regionale:
  • Programul Operaţional Regional;
  • Programul Operaţional Capital Uman;
  • Programul Operaţional Capacitate Administrativă;
  • Programul Operaţional Competitivitate;
  • Programul Operaţional Infrastructură Mare;
  • Programul Operaţional Asistenţă Tehnică;
  • Programul Operaţional de Dezvoltare Rurală;
  • Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime;
  • programe operaţionale de cooperare transfrontalieră, interregională, transnaţională.

Un program operaţional contribuie la strategia Uniunii Europene pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii şi la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale.

Programele operaţionale sunt formate din axe prioritare. O axă prioritară vizează un fond şi o categorie de regiuni şi corespunde unui obiectiv tematic. De exemplu, conform noului exerciţiu financiar, 2014-2020, în cadrul Programului Operaţional Regional avem Axa prioritară 2 „Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”, finanţată prin FEDR. Conform Ghidului solicitantului, proiectele depuse trebuie să conducă la îndeplinirea obiectivului specific propus în cadrul axei, şi anume îmbunătăţirea competitivităţii economice prin creşterea productivităţii muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în Strategia Naţională pentru Competitivitate.

Legătura dintre fondurile europene şi beneficiarii acestora este autoritatea de management desemnată de fiecare stat, atribuţiile acesteia fiind:
  • elaborarea şi aplicarea procedurilor de selecţie şi a criteriilor de eligibilitate;
  • furnizarea de informaţii către potenţialii beneficiari;
  • asigurarea încadrării proiectelor în sfera de aplicare a fondurilor în cauză;
  • gestiunea financiară şi controlul programelor.
4. Etapele de parcurs în accesarea fondurilor europene
Prima etapă în accesarea fondurilor europene este obţinerea promisiunii de finanţare a proiectului propus, prin semnarea unui contract de finanţare. Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie parcurşi următorii pași:
  • pasul 1 – luarea deciziei de a accesa fonduri europene pentru deschiderea sau dezvoltarea unei afaceri;
  • pasul 2 – determinarea obiectivelor ce vor fi realizate prin accesarea fondurilor europene;
  • pasul 3 – identificarea Programului Operaţional ce poate finanța proiectul propus, precum şi a axei prioritare în care se încadrează;
  • pasul 4 – verificarea finanţărilor active în cadrul axei şi, dacă există, descărcarea Ghidului solicitantului şi a anexelor de întocmit pentru depunerea proiectului;
  • pasul 5 – depunerea proiectului conform Ghidului solicitantului şi, în cazul în care acesta este eligibil, semnarea acordului de finanţare.

Dacă pentru derularea primilor doi pași este nevoie doar de beneficiar, următorii trei pași pot fi parcurşi împreună cu un consultant, expert în accesarea de fonduri europene. Majoritatea programelor operaţionale consideră cheltuielile de consultanţă eligibile şi acestea sunt decontate chiar dacă au fost efectuate înainte de data semnării contractului de finanţare.

Etapa următoare este reprezentată de implementarea proiectului, care ţine exclusiv de priceperea beneficiarului, acesta asumându-şi toate obligaţiile. El are dreptul la cheltuieli juridice şi de consultanţă, la cheltuieli contabile şi mai ales la cheltuieli de audit, deoarece toate cererile de prefinanţare, de plată, respectiv de rambursare trebuie vizate de un expert contabil şi de un auditor financiar.

5. Pârghiile şi mecanismele folosite în vederea facilitării implementării proiectelor finanţate din fonduri europene

Fondurile europene sprijină în principal acele firme care vor să se dezvolte sau acele ONG-uri care promovează dezvoltarea societăţii. Aceste organizații nu au suficient capital pentru susţinerea activităţilor proprii şi de aceea statul a venit în sprijinul lor şi a creat, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, pârghiile necesare finanţării, şi anume prefinanţarea.

Astfel, potrivit acestui act normativ, pentru cheltuielile salariale, cele aferente subvenţiilor, burselor, premiilor şi onorariilor privind activităţile independente desfăşurate în conformitate cu legislaţia în vigoare, precum şi pentru cheltuielile cu deplasările, se acordă beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor, în tranșe, o prefinanţare ce reprezintă contravaloarea cheltuielilor respective calculate pentru o perioadă de maximum trei luni, la solicitarea acestora.

Cu excepţia primei tranșe de prefinanţare, următoarele se acordă cu deducerea sumelor necheltuite din tranșa anterioară. În situaţia în care autoritatea de management constată erori în raportul de justificare a prefinanţării, aceasta poate sista acordarea următoarelor tranșe de prefinanţare. Beneficiarul care a depus cererea de prefinanţare are obligaţia depunerii, în termen de maximum 10 zile calendaristice de la expirarea perioadei pentru care a fost acordată tranșa de prefinanţare, fără a depăși durata contractului de finanţare, a unei cereri de rambursare care să cuprindă toate cheltuielile efectuate pentru care s-a acordat prefinanţarea. Beneficiarii au obligaţia restituirii integrale sau parţiale a prefinanţării acordate în cazul în care nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea corespunzătoare a acesteia.

Un alt mecanism de finanţare este cel al cererilor de plată. Acesta presupune ca, după primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuţia lucrărilor recepţionate, acceptate la plată, a facturilor de avans în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele de achiziţii aferente proiectelor implementate, acceptate la plată, beneficiarul să depună la autoritatea de management cererea de plată şi documentele justificative aferente acesteia.

Beneficiarii au obligaţia de a achita integral contribuţia proprie aferentă cheltuielilor eligibile incluse în documentele anexate cererii de plată. În maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar a cererii respective, autoritatea de management o verifică şi îi virează acestuia valoarea cheltuielilor rambursabile în termen de trei zile lucrătoare de la momentul în care aceasta dispune de resurse în conturile sale. Sumele primite de beneficiar în baza cererilor de plată nu pot fi utilizate pentru o altă destinaţie decât cea pentru care au fost acordate. În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de autoritatea de management, beneficiarii au obligaţia de a depune cererea de rambursare aferentă cererii de plată, în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată. Beneficiarii au obligaţia restituirii integrale sau parţiale a sumelor virate în cazul proiectelor pentru care nu justifică prin cerere de rambursare utilizarea acestora.

6. Aspecte generale privind contabilizarea proiectelor europene în concordanţă cu legislaţia naţională

Autoritatea de management are rol de control al proiectelor şi obligă beneficiarii să ţină o contabilitate distinctă pe proiecte şi să utilizeze conturi analitice specifice. Având în vedere cele trei mecanisme de asigurare a finanţării (prefinanţare, cerere de plată şi cerere de rambursare) şi termenele de depunere, respectiv de soluţionare/încasare, practica a demonstrat că este nevoie de o evidenţă analitică a acestora.

Conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cu modificările şi completările ulterioare, sumele încasate din fonduri europene sunt recunoscute ca subvenţii. Acelaşi act normativ prevede, la pct. 53 alin. (3), că „veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli”, conform principiului contabilităţii de angajamente.

Analizând cele două aspecte, de evidenţiere distinctă a proiectului şi de recunoaştere a subvenţiilor pe seama veniturilor, este necesar ca, în cazul în care unele cheltuieli au fost prinse în buget şi au fost efectuate, dar s-a constatat ulterior că nu sunt eligibile, acestea să fie contabilizate ca atare şi scoase din evidenţa proiectului, ele devenind cheltuieli neeligibile, fiind suportate din bugetul beneficiarului.

Concluzii

Uniunea Europeană alocă sume importante pentru dezvoltare şi recuperarea decalajelor dintre regiuni, iar ţara noastră este mult în urma statelor vest-europene, gradul de absorbţie a fondurilor fiind unul redus, sub media europeană. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că încă nu se cunosc obiectivele propuse de Uniunea Europeană şi, în loc să se finanțeze obiective, la noi se încearcă finanțarea de afaceri. Chiar dacă la prima vedere pare acelaşi lucru, totuși este total diferit. Spre exemplu, nu solicităm finanţare pentru construcţia unei pensiuni, ci pentru promovarea zonei unde dorim să construim pensiunea respectivă. În acest fel, acea zonă se va dezvolta prin crearea de noi locuri de muncă.

Semnarea contractului de finanţare din fonduri europene este doar o etapă din accesarea acestora, o etapă importantă, cu multe dificultăţi, însă implementarea proiectului şi contabilizarea fondurilor accesate presupun tot atâtea provocări, pe care considerăm că este necesar să le cunoaștem.

BIBLIOGRAFIE
  1. Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare.
  2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 746/06.10.2015, cu modificările şi completările ulterioare.
  3. Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial L 347/20.12.2013.
  4. www.ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/synergy/synergies_beneficiaries_ro.pdf
  5. www.europa.eu/european-union/about-eu/eu-in-brief_ro
  6. www.fonduri-structurale.ro



Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.