Termeni-cheie: fonduri europene, accesarea fondurilor europene, Comisia Europeană, axe prioritare de finanțare

Clasificare JEL: H20

1. Uniunea Europeană, Comisia Europeană și bugetul Uniunii Europene

Uniunea Europeană a luat ființă după cel de-al Doilea Război Mondial, mai precis în anul 1958, sub denumirea de Comunitatea Economică Europeană, cu scopul de a crea o piață unică și de cooperare, astfel încât să se reducă riscul izbucnirii unui nou conflict. Pe parcursul anilor această alianță a evoluat, iar în anul 1993 a devenit Uniunea Europeană, aceasta nemaifiind doar o uniune economică, ci și una politică.

• Parlamentul European, alcătuit din deputați aleși direct de cetățenii statelor membre, fiind organismul cu puteri legislative al UE;
• Consiliul Uniunii Europene, format din miniștrii din fiecare țară a UE care răspund de domeniul de politică supus discuțiilor, rolul său fiind de a adopta legislația europeană și de coordonare a politicilor UE;
• Comisia Europeană, alcătuită din comisari, câte unul din fiecare stat membru, aceasta reprezentând organul executiv al UE.

• propune noi acte legislative;
• gestionează politicile Uniunii Europene și alocă fonduri europene;
• garantează respectarea legislației Uniunii Europene;
• reprezintă Uniunea Europeană pe scena internațională.

Bugetul Uniunii Europene este finanțat, în mare parte, din contribuțiile fiecărui stat membru, pe baza venitului său relativ.

2. Fondurile structurale și de investiții europene

Scopul Uniunii Europene este acela de a reduce diferențele dintre statele membre, alocând sume de bani pentru susținerea anumitor activități în funcție de gradul de dezvoltare a fiecărei țări în parte.

• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia.
• Fondul Social European (FSE) – are ca scop susținerea creării de locuri de muncă, obținerea de locuri de muncă mai bune și asigurarea de oportunități profesionale echitabile pentru toți cetățenii Uniunii Europene.
• Fondul de Coeziune (FC) – este destinat statelor membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE și vizează reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile.
• Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este un mecanism de finanțare din cadrul politicii agricole comune (PAC) și are trei obiective principale: competitivitatea agriculturii, gestionarea durabilă a resurselor naturale și a politicilor climatice și dezvoltarea teritorială echilibrată a zonelor rurale.
• Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) – stimulează pescuitul durabil și acvacultura durabilă.

Aceste structuri funcționează în temeiul unui cadru comun, cunoscut sub denumirea de fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI – European Structural and Investment Funds), stabilit prin Regulamentul Uniunii Europene nr. 1.303/2013. Totuși, Comisia Europeană poate folosi și alte instrumente pentru a-și îndeplini obiectivele propuse. Fondurile ESI trebuie alocate conform principiului subsidiarității, adică o acțiune la nivelul UE nu se justifică decât în cazul în care aceasta se dovedește a fi mai eficace decât o măsură luată la nivel național, regional sau local (www.ec.europa.eu).

3. Organizații și structuri naționale create în vederea atragerii și gestionării fondurilor europene

• Programul Operațional Regional;
• Programul Operațional Capital Uman;
• Programul Operațional Capacitate Administrativă;
• Programul Operațional Competitivitate;
• Programul Operațional Infrastructură Mare;
• Programul Operațional Asistență Tehnică;
• Programul Operațional de Dezvoltare Rurală;
• Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime;
• programe operaționale de cooperare transfrontalieră, interregională, transnațională.

Un program operațional contribuie la strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale.

Programele operaționale sunt formate din axe prioritare. O axă prioritară vizează un fond și o categorie de regiuni și corespunde unui obiectiv tematic. De exemplu, conform noului exercițiu financiar, 2014-2020, în cadrul Programului Operațional Regional avem Axa prioritară 2 „Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii”, finanțată prin FEDR. Conform Ghidului solicitantului, proiectele depuse trebuie să conducă la îndeplinirea obiectivului specific propus în cadrul axei, și anume îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în Strategia Națională pentru Competitivitate.

• elaborarea și aplicarea procedurilor de selecție și a criteriilor de eligibilitate;
• furnizarea de informații către potențialii beneficiari;
• asigurarea încadrării proiectelor în sfera de aplicare a fondurilor în cauză;
• gestiunea financiară și controlul programelor.

4. Etapele de parcurs în accesarea fondurilor europene

• pasul 1 – luarea deciziei de a accesa fonduri europene pentru deschiderea sau dezvoltarea unei afaceri;
• pasul 2 – determinarea obiectivelor ce vor fi realizate prin accesarea fondurilor europene;
• pasul 3 – identificarea Programului Operațional ce poate finanța proiectul propus, precum și a axei prioritare în care se încadrează;
• pasul 4 – verificarea finanțărilor active în cadrul axei și, dacă există, descărcarea Ghidului solicitantului și a anexelor de întocmit pentru depunerea proiectului;
• pasul 5 – depunerea proiectului conform Ghidului solicitantului și, în cazul în care acesta este eligibil, semnarea acordului de finanțare.

Dacă pentru derularea primilor doi pași este nevoie doar de beneficiar, următorii trei pași pot fi parcurși împreună cu un consultant, expert în accesarea de fonduri europene. Majoritatea programelor operaționale consideră cheltuielile de consultanță eligibile și acestea sunt decontate chiar dacă au fost efectuate înainte de data semnării contractului de finanțare.

Etapa următoare este reprezentată de implementarea proiectului, care ține exclusiv de priceperea beneficiarului, acesta asumându-și toate obligațiile. El are dreptul la cheltuieli juridice și de consultanță, la cheltuieli contabile și mai ales la cheltuieli de audit, deoarece toate cererile de prefinanțare, de plată, respectiv de rambursare trebuie vizate de un expert contabil și de un auditor financiar.

5. Pârghiile și mecanismele folosite în vederea facilitării implementării proiectelor finanțate din fonduri europene

Fondurile europene sprijină în principal acele firme care vor să se dezvolte sau acele ONG-uri care promovează dezvoltarea societății. Aceste organizații nu au suficient capital pentru susținerea activităților proprii și de aceea statul a venit în sprijinul lor și a creat, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, pârghiile necesare finanțării, și anume prefinanțarea.

Astfel, potrivit acestui act normativ, pentru cheltuielile salariale, cele aferente subvențiilor, burselor, premiilor și onorariilor privind activitățile independente desfășurate în conformitate cu legislația în vigoare, precum și pentru cheltuielile cu deplasările, se acordă beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor, în tranșe, o prefinanțare ce reprezintă contravaloarea cheltuielilor respective calculate pentru o perioadă de maximum trei luni, la solicitarea acestora.

Cu excepția primei tranșe de prefinanțare, următoarele se acordă cu deducerea sumelor necheltuite din tranșa anterioară. În situația în care autoritatea de management constată erori în raportul de justificare a prefinanțării, aceasta poate sista acordarea următoarelor tranșe de prefinanțare. Beneficiarul care a depus cererea de prefinanțare are obligația depunerii, în termen de maximum 10 zile calendaristice de la expirarea perioadei pentru care a fost acordată tranșa de prefinanțare, fără a depăși durata contractului de finanțare, a unei cereri de rambursare care să cuprindă toate cheltuielile efectuate pentru care s-a acordat prefinanțarea. Beneficiarii au obligația restituirii integrale sau parțiale a prefinanțării acordate în cazul în care nu justifică prin cereri de rambursare utilizarea corespunzătoare a acesteia.

Un alt mecanism de finanțare este cel al cererilor de plată. Acesta presupune ca, după primirea facturilor pentru livrarea bunurilor/prestarea serviciilor/execuția lucrărilor recepționate, acceptate la plată, a facturilor de avans în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele de achiziții aferente proiectelor implementate, acceptate la plată, beneficiarul să depună la autoritatea de management cererea de plată și documentele justificative aferente acesteia.

Beneficiarii au obligația de a achita integral contribuția proprie aferentă cheltuielilor eligibile incluse în documentele anexate cererii de plată. În maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către beneficiar a cererii respective, autoritatea de management o verifică și îi virează acestuia valoarea cheltuielilor rambursabile în termen de trei zile lucrătoare de la momentul în care aceasta dispune de resurse în conturile sale. Sumele primite de beneficiar în baza cererilor de plată nu pot fi utilizate pentru o altă destinație decât cea pentru care au fost acordate. În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de autoritatea de management, beneficiarii au obligația de a depune cererea de rambursare aferentă cererii de plată, în care sunt incluse sumele din facturile decontate prin cererea de plată. Beneficiarii au obligația restituirii integrale sau parțiale a sumelor virate în cazul proiectelor pentru care nu justifică prin cerere de rambursare utilizarea acestora.

6. Aspecte generale privind contabilizarea proiectelor europene în concordanță cu legislația națională

Autoritatea de management are rol de control al proiectelor și obligă beneficiarii să țină o contabilitate distinctă pe proiecte și să utilizeze conturi analitice specifice. Având în vedere cele trei mecanisme de asigurare a finanțării (prefinanțare, cerere de plată și cerere de rambursare) și termenele de depunere, respectiv de soluționare/încasare, practica a demonstrat că este nevoie de o evidență analitică a acestora.

Conform Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, sumele încasate din fonduri europene sunt recunoscute ca subvenții. Același act normativ prevede, la pct. 53 alin. (3), că „veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile și veniturile aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli”, conform principiului contabilității de angajamente.

Analizând cele două aspecte, de evidențiere distinctă a proiectului și de recunoaștere a subvențiilor pe seama veniturilor, este necesar ca, în cazul în care unele cheltuieli au fost prinse în buget și au fost efectuate, dar s-a constatat ulterior că nu sunt eligibile, acestea să fie contabilizate ca atare și scoase din evidența proiectului, ele devenind cheltuieli neeligibile, fiind suportate din bugetul beneficiarului.

Concluzii

Uniunea Europeană alocă sume importante pentru dezvoltare și recuperarea decalajelor dintre regiuni, iar țara noastră este mult în urma statelor vest-europene, gradul de absorbție a fondurilor fiind unul redus, sub media europeană. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că încă nu se cunosc obiectivele propuse de Uniunea Europeană și, în loc să se finanțeze obiective, la noi se încearcă finanțarea de afaceri. Chiar dacă la prima vedere pare același lucru, totuși este total diferit. Spre exemplu, nu solicităm finanțare pentru construcția unei pensiuni, ci pentru promovarea zonei unde dorim să construim pensiunea respectivă. În acest fel, acea zonă se va dezvolta prin crearea de noi locuri de muncă.

Semnarea contractului de finanțare din fonduri europene este doar o etapă din accesarea acestora, o etapă importantă, cu multe dificultăți, însă implementarea proiectului și contabilizarea fondurilor accesate presupun tot atâtea provocări, pe care considerăm că este necesar să le cunoaștem.

1. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
2. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 746/06.10.2015, cu modificările și completările ulterioare.
3. Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial L 347/20.12.2013.
4. www.ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/synergy/synergies_beneficiaries_ro.pdf
5. www.europa.eu/european-union/about-eu/eu-in-brief_ro
6. www.fonduri-structurale.ro