Campania națională de verificare a stabilirii și acordării ajutorului social și pentru identificarea măsurilor de creștere a ocupării, organizată în paralel de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a ajuns în insule de sărăcie din localități izolate, iar în urma datelor obținute, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) va propune o schimbare radicală de abordare și de conținut privind serviciile sociale. Anunțul a fost făcut de ministrul de resort, Raluca Turcan, cu prilejul prezentării bilanțului campaniei naționale de control privind grupurile vulnerabile, precum și soluțiilor identificate pentru îmbunătățirea cadrului legal și eficientizarea serviciilor sociale existente.

Potrivit unui comunicat al MMPS, în ceea ce privește componenta socială a campaniei, inspectorii sociali au desfășurat activități de verificare în 1.966 de unități administrativ teritoriale (UAT), ceea ce reprezintă 98,59% din totalul primăriilor propuse, pe o rază de 50 de kilometri în jurul reședințelor de județ. Au fost verificați 40.292 de titulari de venit minim garantat (VMG) din totalul de 110.711 înregistrați, respectiv 99.593 de beneficiari de VMG din totalul de 261.775, și s-au identificat 4.145 de persoane cu risc crescut de vulnerabilitate.

În funcție de profilul de risc al familiilor beneficiare de ajutor social verificate, s-a constatat că 31,16% erau persoane singure cu vârsta mai mare de 65 ani, 19,98% - persoane singure cu vârsta mai mică de 65 ani, 17,10% - familii monoparentale, 15,93% - familii cu mai puțin de 3 copii și 15,82% - familii cu peste 3 copii.

„Inspectorii sociali au identificat mii de persoane cu nevoi speciale care scăpau statisticilor oficiale și care nu beneficiau de sprijinul necesar, printre care 267 persoane cu afecțiuni de sănătate grave care nu beneficiază de măsuri de protecție specială pentru persoane cu dizabilitate/ invaliditate”, precizează MMPS.

De asemenea, la nivelul a 6 UAT au fost identificați 10 copii fără certificate de naștere, pentru care inspectorii sociali au dispus măsuri în consecință, 15 copii cu probleme de sănătate care nu erau cuprinși în învățământul special, precum și 2.091 de copii aflați în familiile beneficiare de VMG care sunt neșcolarizați, au abandonat cursurile școlare sau se află în risc de abandon școlar.

Inspectorii sociali au verificat și modul în care se respectă legislația în materie de sprijin al persoanelor vulnerabile și au identificat o serie de deficiențe pentru care au dispus 11.747 măsuri, dintre care 9.163 aplicate UAT-urilor și SPAS-urilor (serviciilor publice de asistență socială, n.r.), astfel:

▪ 8.512 măsuri aplicate pentru îmbunătățirea activității de organizare și administrare a dosarelor de ajutor social. S-au aplicat 186 de sancțiuni UAT-urilor pentru nereguli în evidențierea muncii în folosul comunității, nereguli privind activitatea asistentului social (întârzieri în administrarea dosarelor peste termenul impus de lege), neefectuarea anchetelor la 6 luni sau de câte ori este nevoie, netransmiterea documentelor către AJPIS în termen.  

▪ 651 măsuri de recuperare a sumelor acordate necuvenit.

▪ De asemenea, alte 2.584 dintre măsurile dispuse au vizat acordarea de sprijin pentru persoane aflate în situații de vulnerabilitate extremă.

Pentru neregulile identificate, ANPIS a aplicat și amenzi pentru UAT-uri, cuantumul total fiind de 66.500 lei.

„În declarațiile oficiale din ultimii ani, sentimentul a fost de auto-mulțumire. Realitatea din teren ne-a arătat că multe probleme grave nu apar pe radar. Lăsând lucrurile să funcționeze ca până acum, statul nu a făcut altceva decât să întrețină sărăcia. Un exemplu ar fi că vorbim mult de îmbunătățirea funcționării statului, dar pentru asta nu trebuie doar reforme, ci chiar respectarea legilor în vigoare: Legea asistenței sociale 292/2011 prevede la art. 121 că autoritățile locale angajează asistenți sociali sau contractează serviciile acestora pentru a realiza activitățile prevăzute la alin (1) cu respectarea raportului de un asistent social la un maxim de 300 de beneficiari. Această prevedere  NU este respectată în niciuna din structurile de asistență socială de la nivel local. Mai mult decât atât, în serviciul de asistență socială personalul este încărcat cu alte sarcini decât cele de asistență socială și îi lipsește într-o proporție covârșitoare pregătirea de specialitate”, a declarat Raluca Turcan.  

Ea a mai precizat că, în cadrul campaniei, a fost aplicat un chestionar pe 2.095 din cei 4.400 de oameni – asistenți, lucrători, tehnicieni, din sistemul de asistență socială. În urma centralizării datelor s-a constatat că nici măcar unul din trei nu are studii în domeniul asistenței sociale și doar 6% au făcut cursuri de formare/perfecționare în asistență socială. 45% din personalul chestionat a menționat că are și alte atribuții în cadrul primăriei, decât asistența socială. Deși 81% din personalul din asistența socială are studii superioare, doar 29% are studii în domeniul asistenței sociale. 6% au participat la cursuri de formare/perfecționare în domeniul asistenței sociale.

În ceea ce privește componenta ocupare, în cadrul campaniei au fost contactați 77.224 de beneficiari de VMG, 49.640 au fost consiliați, 25.770 de persoane au fost mediate în muncă, 14.554 au primit recomandare pentru curs de formare profesională, 13.789 au primit recomandare să urmeze programul „A doua șansă” și 5.245 au primit dispoziție de repartizare pe un loc vacant. Dintre cei care au primit dispoziție de repartizare, 32% au între 40 și 49 de ani, 22% au între 30 și 39 de ani, 20% au între 50 și 55 de ani, 14% peste 55 de ani,  7% sub 25 de ani și 5% între 25 și 29 de ani.

Ministrul a amintit că a încheiat un protocol cu Ministerul Educației prin care să fie extins programul „A doua șansă”, astfel încât aceste aproape 14.000 de persoane vulnerabile să fie sprijinite să își completeze educația, să poată dobândi o calificare pe baza căreia să își găsească apoi un loc de muncă. „Sunt câteva zeci de oameni care s-au angajat deja în urma acestei campanii și cred că ceea ce contează nu este cifra, ci mesajul pe care îl transmit acești oameni celorlalți aflați în situații similare: schimbarea percepției asupra posibilității de a reuși”, a mai arătat ministrul.

MMPS precizează că, pornind de la datele și de la concluziile campaniei, instituția a elaborat o serie de măsuri prin care să asigure un sprijin mai consistent persoanelor vulnerabile, inclusiv pe partea de ocupare, și prin care să îmbunătățească sistemul de asistență socială din România.

Parte din propuneri vizează persoanele vârstnice, pentru că din datele incluse în raportul campaniei se observă că această categorie de persoane este principala categorie supusă riscului de sărăcie și excluziune socială (31,16%).

Astfel, va fi inițiată reglementarea de condiții de acordare și cuantumuri diferențiate ale ajutorului social pentru persoanele vârstnice 65+, care nu beneficiază de un drept de pensie și/ sau nu au venituri din alte surse, precum și diversificarea și finanțarea serviciilor sociale furnizate persoanelor vârstnice.

Totodată, MMPS propune reglementarea pachetului minim de asistență socială, reprezentând servicii de asistență socială minime obligatorii, acordate pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale, reglementarea soluțiilor aplicabile în situația în care UAT nu identifică un asistent social, precum și reanalizarea prevederilor Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2021 – 2027.

MMPS mai propune stimularea încadrării în muncă a persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de VMG prin prelungirea cu 6 luni a perioadei de acordare a acestui drept și după încadrarea în muncă, dacă aceștia se angajează pentru o perioadă de minimum 12 luni. Tot în vederea creșterii ocupării în rândul beneficiarilor de VMG, va fi introdusă în Legea nr. 76/2002 o nouă prevedere referitoare la acordarea unui stimulent în valoare de 50 de lei pentru acoperirea cheltuielilor de transport în prima lună de curs de formare profesională. „Este important ca cei care pot să muncească să se angajeze. Am susținut tot timpul și voi continua să susțin că îndrumarea către piața muncii este o formă de ajutor real pe care statul poate îl dea. Sunt însă multe cazuri în care le este foarte greu și nu din vina lor.  Ci din cauza faptului că instituțiile statului nu fac ce trebuie să facă”, a concluzionat ministrul Muncii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)