România se situează pe poziţia 38 în clasamentul Global Food Security Index 2018 (GFSI), cu un scor total de 68,9 puncte – o îmbunătăţire cu un punct faţă de anul 2017, dintre cele trei criterii analizate ţara noastră obţinând cel mai bun punctaj pentru Calitatea şi siguranţa alimentelor (locul 32 în lume), urmat de Disponibilitatea hranei (poziţia 35) şi Accesibilitatea acesteia (locul 43), informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat, Corteva Agriscience, Divizia de Agricultură a DowDuPont, şi Economist Intelligence Unit (EIU) au publicat rezultatele Global Food Security Index 2018 - GFSI (Indicele Global al Securităţii Alimentare, ediţia 2018). Acest raport, sponsorizat de Corteva Agriscience, oferă un cadru comun pentru înţelegerea cauzelor lipsei siguranţei alimentare pe plan global. Rezultatele acestei cercetări arată că ţările cu un nivel mediu sau mic al veniturilor au înregistrat în 2018 cele mai mari creşteri, semnalând o orientare spre adoptarea unor măsuri de securitate alimentară mai eficiente. Dezvoltarea infrastructurii agricole şi creşterea capacităţii de producţie utilă pentru a hrăni o populaţie aflată în creştere sunt considerate principalele motive ale îmbunătăţirilor consemnate de raport.

Pentru prima dată în istoria acestui indice, Singapore ocupă prima poziţie în GFSI 2018. Singapore este aici parţial datorită creşterii de circa 30% a PIB-ului pe locuitor în intervalul 2012-2018, precum şi ponderii de doar 6,9% a cheltuielilor medii alocate de o gospodărie pentru achiziţia mâncării – accesibilitatea alimentelor este foarte ridicată. Dincolo de creşterea PIB-ului, Singapore, dintre toate ţările analizate de acest indice, are cele mai mici tarife aplicate importurilor agricole.

Potrivit comunicatului, România a obţinut punctaj maxim (100 de puncte) pentru un număr mare de categorii analizate de acest indice. Astfel, a fost remarcată existenţa unui mediu favorabil pentru siguranţa alimentară, dar şi o varietate mare de surse de finanţare pentru fermieri. La aceasta se adaugă un risc scăzut ca rata de urbanizare să afecteze producţia agricolă.

Raportul menţionează dedicarea autorităţilor române pentru creşterea standardelor alimentare, existenţa unui ghid pentru o dietă echilibrată şi bogată în nutrienţi, prezenţa unei strategii de îmbunătăţire a alimentaţiei şi colectarea de date privind deficienţele populaţiei cauzate de nutriţie. Siguranţa alimentară din România este susţinută de existenţa unei capacităţi suficiente de stocare a mâncării, potrivit indicelui. De asemenea, românii au acces foarte bun la surse de apă potabilă, precum şi o reţea bine dezvoltată de magazine alimentare. În acelaşi timp, ţara noastră a înregistrat scoruri reduse pentru procentajul mare din veniturile unei familii alocat pentru achiziţionarea hranei, infrastructura din domeniul agricol şi volatilitatea producţiei agricole, deoarece s-au raportat diferenţe mari între producţiile agricole înregistrate anual în ultimele două decenii.

În 2017, GFSI a inclus o categorie nouă dedicată mediului, subliniind nevoia de conservare a resurselor, de adaptare la schimbările climatice şi de adoptare a unor practici sustenabile în agricultură. Folosind informaţii despre schimbarea temperaturii, despădurirea terenurilor şi epuizarea resurselor de apă, categoria „Resurse Naturale şi Capacitate de adaptare” a fost utilizată pentru măsurarea efectelor viitoare aduse de schimbarea mediului asupra ţărilor din GFSI. Faptul că indicele a luat în calcul şi date din categoria „Resurse Naturale şi Capacitate de adaptare” a făcut ca scorul mediu al ţărilor cu venituri ridicate să scadă mai mult decât cel al celor din alte grupe de venit. Oricum, fiecare ţară va trebui să se pregătească pentru a face faţă acestor riscuri.

„Includerea categoriei «Resurse şi Capacitate de adaptare» oferă liderilor globali un nou instrument de măsurare a securităţii alimentare şi ne ajută să vedem consecinţele pe care le au acţiunile noastre pe termen lung în materie de schimbări climatice. Posibilitatea de a vedea riscurile la care suntem expuşi oferă liderilor din domeniul agricol şansa unei mai bune poziţionări pentru a răspunde acestor provocări. Să ştim cum se întrepătrund aceste riscuri şi ce înseamnă fiecare dintre ele luat individual oferă şansa de a diminua o parte din pericole şi de a ne adapta mai bine pentru viitor”, a declarat Jerry Flint, Global Initiatives & Sustainability Leader în cadrul Corteva Agriscience.

GFSI a ajuns la concluzia că schimbările climatice globale induc un grad de nesiguranţă în producerea şi distribuirea hranei şi creează probleme noi, fără precedent. Anticiparea este mai dificilă pe terenuri necunoscute, iar capacitatea de adaptare a sistemelor alimentare devine foarte importantă.

În ciuda îmbunătăţirilor evidenţiate de GFSI 2018 la capitolele disponibilitate şi accesibilitate a alimentelor, în general a scăzut calitatea mâncării şi nivelul siguranţei alimentare, în parte ca efect al unei diete slab diversificate şi al unei calităţi slabe a proteinelor. Au fost consemnate îmbunătăţiri în adoptarea unor direcţii şi strategii nutriţionale naţionale, precum şi în lanţurile de retail alimentar. Cu toate acestea, indicele arată că ţările ar trebui să facă mai mult pentru siguranţa şi calitatea alimentelor, mai ales pentru combaterea riscului de contaminare pe lanţul de aprovizionare.

Pentru al doilea an consecutiv s-a înregistrat o scădere a poziţiei Statelor Unite în GFSI. SUA au ocupat în intervalul 2012 şi 2016 prima poziţie, dar anul acesta sunt pe poziţia a treia, la egalitate cu Regatul Unit.

Criteriile de notare a ţărilor din GFSI sunt stabilite în urma analizei dinamicii sistemelor alimentare şi efectelor globale ale schimbărilor de mediu. GFSI este primul instrument de examinare a siguranţei alimentare din perspectiva accesibilităţii, disponibilităţii şi calităţii hranei din 113 ţări.