Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale intitulată „Ziua pașaportului românesc”
Numărul 10, 15-21 mar. 2023 » Roza vânturilor
Romfilatelia a introdus în circulație, la 14 martie a.c., emisiunea de mărci poștale intitulată "Ziua pașaportului românesc", alcătuită din un timbru cu valoarea nominală de 11 lei, un plic prima zi și o carte poștală maximă, pentru pasionații de maximafilie. „Oamenii au circulat dintotdeauna, doar că pentru aceasta au avut nevoie de documente de identificare. Purtând diverse nume de-a lungul timpului - scrisori adeveritoare, cărți de pribegie, salvconducte, foi de circulație, foi de călătorie, pasuri, pasușuri sau pașapoarte, ele cuprindeau uneori și o descriere fizică a purtătorului. Conceptul modern de pașaport pentru multiple călătorii și destinații, emis de națiunea căreia îi aparține posesorul lui, a apărut abia în secolul al XX-lea. În istoria noastră, termenul de pașaport apare pentru prima dată în Regulamentele Organice (1831 - 1832), dar, în sens modern, el este adoptat în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, în 1865, când Consiliul de Miniștri al Principatelor Unite a hotărât ca «la intrarea și ieșirea din hotarele țărei, pașapoartele să se vizeze numai de autoritatea militară», iar în «interiorul țărei să poată circula orice călător, fără a fi supus la vreo viză de pașapoarte, sau ce li se mai cere pe la barierele orașelor»”, menționează Romfilatelia, într-un comunicat.
O lege asupra pașapoartelor a fost promulgată de Carol I la 19 martie 1912. Aceste acte erau emise în numele regelui, iar evidența eliberării lor cădea în sarcina Ministerului de Interne, căruia celelalte autorități emitente erau obligate să-i raporteze trimestrial.
Ca și în prezent, pașapoartele începutului de secol XX aveau un termen de valabilitate fix, însă ceva mai scurt de 3, 6 sau 12 luni, iar taxa care se plătea pentru eliberarea lor depindea de acest termen: 3 lei, 5 lei, respectiv 10 lei. Deși erau individuale, pe lângă titular puteau fi înscrise și rudele acestuia, "soțul, soția și copiii legitimi minori". Cum era firesc, legea cuprindea și pedepse, făcând trimitere la măsurile punitive prevăzute în Codul Penal.
La 31 decembrie 2008 a fost pus în circulație pașaportul simplu electronic românesc, fiind extinsă implementarea sistemului informatic de emitere a acestuia la nivel național, astfel încât pașapoartele să fie eliberate solicitanților în termenele legale stabile. „Odată cu introducerea în circulație a pașapoartelor simple electronice, autoritățile române vor aplica principiul o persoană - un pașaport. Pe măsură ce tehnologia avansează, iar comunicarea la distanță într-un mediu securizat devine noua normă, nu există nicio îndoială că pașaportul românesc de mâine poate căpăta noi valențe, care să corespundă în permanență nevoilor societății”, subliniază reprezentanții Romfilatelia.
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic
Lectura, ca mod de viață atestat și de o stație de metrou