Mai puțin de 3% din bugetul Fondului pentru o tranziție justă, de 26,7 miliarde de euro, a fost cheltuit pentru a sprijini regiunile și comunitățile să facă tranziția dinspre combustibilii fosili, chiar dacă funcționează de mai bine de patru ani, informează Reuters, preluată de Agerpres. Datele Comisiei Europene arată că statele membre au cheltuit doar 735 milioane de euro din banii Fondului pentru o tranziție justă începând din 2021 și până în luna martie 2025, de când sunt disponibile cele mai recente date.

„ Fondul pentru o tranziție justă a eșuat lamentabil în a-i proteja pe muncitorii care și-au pierdut locul de muncă”, a afirmat Ciaran Mullooly, un europarlamentar irlandez care a analizat activitatea Fondului în calitate de raportor. „Din punct de vedere al ocupării forței de muncă este complet devastator. Orașe întregi sunt lăsate fără nimic. Este aproape ca și cum au abandonat o generație”, a adăugat Ciaran Mullooly.

Lansat în cadrul Pactului Verde European, pentru a asigura „că nimeni și nicio regiune nu este lăsat în urmă” în tranziția la neutralitate climatică, Fondul este destinat pentru recalificarea muncitorilor în zone unde industriile tradiționale poluante, precum mine de cărbune sau combinate siderurgice, sunt mari angajatori. Polonia, Germania și România urmează să fie principalele beneficiare ale acestui Fond cu 4,7 miliarde euro, 3,7 miliarde euro și respectiv 2,5 miliarde euro.

Granturile pot fi utilizate pentru a pregăti muncitori, în a-i sprijini în căutarea unui loc de muncă, investiții în IMM-uri, susținerea cercetării și lansarea de proiecte în domeniul energiei verzi.

Cu toate acestea, cinci state membre (Spania, Italia, Belgia, Slovenia și Cipru) nu au cheltuit până acum niciun ban din Fondul pentru o tranziție justă, chiar dacă împreună au la dispoziție peste trei miliarde de euro, arată datele Comisiei Europene. Datele mai arată că 43% din fonduri au fost „decise” de statele membre ale UE, ceea ce înseamnă că au fost alocate dar nu și cheltuite în mod neapărat.

Mullooly spune că cheltuielile sunt lente și pentru că procesul de aplicare este birocratic și costisitor, în condițiile în care grupurile comunitare trebuie să aibă finanțare în avans, precum împrumuturi. În acest context, Mullooly a făcut un apel pentru o serie de modificări, inclusiv crearea unor zone economice speciale, pe o rază de 50 de kilometri în jurul locurilor unde s-au pierdut locuri de muncă, unde va fi oferit acces prioritar la finanțare, fonduri în avans pentru grupurile comunitare și programe de pregătire și educație superioară pentru muncitorii care și-au pierdut locurile de muncă.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că rata redusă de cheltuire este înșelătoare pentru că fonduri semnificativ mai mari sunt în proces de alocare pentru proiecte, chiar dacă banii nu au fost cheltuiți încă. Pandemia și invazia rusească din Ucraina au încetinit lansarea inițială, dar statele membre mai au la dispoziție încă doi ani pentru a cheltui resursele din Fond și sunt „optimistă și încrezătoare” că toți banii vor fi cheltuiți la timp, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Însă ONG-urile și liderii de sindicat sunt mai sceptici.

Un reprezentant al unui mare sindicat european a spus că nu se ține cont în mod suficient de input-ul muncitorilor în planurile de cheltuieli. De asemenea, muncitorii nu beneficiază training, ceea ce crește decalajul de competențe și șomajul în masă, a precizat reprezentantul sindical. „Nu sunt consultați și nimeni nu are competențele pentru tranziție”, a adăugat reprezentantul sindical.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)