Studiu: Românii acordă nota 8,1 din 10 importanței schimbărilor climatice; media europeană este de 7,7

Studiu: Românii acordă nota 8,1 din 10 importanței schimbărilor climatice; media europeană este de 7,7

Numărul 22, 5-11 iun. 2024  »  Analize și sinteze

Românii evaluează importanța schimbărilor climatice cu nota 8,1, pe o scară de la 1 la 10, peste media de 7,7 acordată de către cetățenii din alte 19 țări situate în Europa și în America de Nord, potrivit rezultatelor unui studiu prezentat de Fundația Friedrich-Ebert România, citat de Agerpres. Fenomenul schimbărilor climatice, care provoacă transformări ale mediului și afectează viața de zi cu zi, este considerat foarte important de aproape trei sferturi (74%) dintre români și irelevant (cu note între 0 și 2) de către doar 5% dintre respondenți. Totuși, românii plasează problemele de mediu pe locul 8 în lista priorităților societății, în timp ce media altor 18 țări le situează pe locul 4, arată cercetarea intitulată "Transformări socio-ecologice în România. Atitudini, interese și temeri ale diferitelor grupuri sociale", prezentată de Fundația Friedrich-Ebert România, într-o conferință de presă.

PUBLICITATE
Cei mai mulți români (59%) au desemnat sănătatea pe primul loc, iar pe locul doi (53%) educația, în timp ce problemele de mediu se află printre primele cinci priorități în Canada, Danemarca, Franța, Italia, Germania, SUA și Serbia.

Potrivit studiului de specialitate, primele trei probleme de mediu ca grad de relevanță numite de respondenții din România sunt: starea pădurilor (62%), calitatea și poluarea aerului (56%) și calitatea și poluarea apei (54%).

În ceea ce privește comportamentele și așteptările de la principalii actori economici și politici, 93% dintre respondenți au declarat că își doresc o schimbare fundamentală a stilului dominant de viață și a modului de a face business. Astfel, în funcție de gen și vârstă, nu există diferențe semnificative între bărbați și femei, iar tinerii între 18 și 29 de ani, precum și cei între 30 și 39 de ani se evidențiază prin faptul că își impun să ia măsuri pentru mediu în proporție mai mare (76%, respectiv 79%, față de media de 64%) spre deosebire de cei din grupa între 60 și 69 de ani care ies în evidență prin procentajul sub medie (47%).

Din punctul de vedere al educației și al veniturilor, se remarcă procentajul mai ridicat al persoanelor cu un nivel scăzut de educație în rândul celor care își impun să facă ceva pentru mediu (80%, față de media de 64%). Persoanele cu veniturile cele mai mari își impun să facă ceva pentru mediu într-un procent ușor mai ridicat decât media (69%).

De asemenea, conform raportului, șase din zece respondenți (61%) se declară enervați când li se spune cum să trăiască, iar peste jumătate (52%) se plâng că, în curând, nu vor mai putea face nimic dacă urmează noi reglementări pentru protecția climei și a mediului. În acest context, "hedoniștii" sunt mai puțin dispuși să accepte să li se spună ce să facă, pe când "intelectualii" sunt mai dispuși să accepte. Tot "intelectualii" sunt în procent considerabil mai mic de acord cu faptul că nu vom mai putea face nimic dacă reglementările de mediu devin mai stricte, în timp ce "navigatorii adaptabili" și "hedoniștii" dețin o pondere mai mare în a fi de acord cu această afirmație. Pe lista condițiilor pe care românii le cer pentru această schimbare se regăsesc: implicarea tuturor în proces, absența costurilor suplimentare asociate, distribuirea echitabilă a beneficiilor și a efectelor negative, menținerea locurilor de muncă până când alternativele sunt disponibile.

Opt din zece români (82%) au indicat Guvernul drept responsabil pentru a implementa schimbări ca răspuns la problemele de mediu, acesta fiind urmat de administrațiile locale (76%), companiile și sindicatele (75%), cetățenii (73%). Surprinzător, sectorul privat se clasează doar pe locul trei, la foarte mică distanță de cetățeni, o categorie cu un impact mult mai mic.

De altfel, România se remarcă printr-o diferență mai mare între Guvern și sectorul privat (82% vs 75%), față de media tuturor celor 19 țări incluse în sondaj (71% vs 70%).

Rezultatele cercetării arată că motivația pentru protecția mediului vine din conștientizarea faptului că un mediu sănătos și petrecerea timpului în natură înseamnă și o calitate a vieții mai ridicată. Astfel, respondenții cu venituri mai scăzute resimt acest lucru într-o măsură mai mică, având alte priorități.

Studiul realizat de Roxana Bucată, expertă în politici de mediu, are la bază rezultatele unui sondaj cuprinzător efectuat de Institutul SINUS pentru Centrul de Competență "Climă și Justiție Socială" al Fundației Friedrich-Ebert (FES). Cercetarea a fost realizată în 19 țări din Europa și America de Nord (Canada, Cehia, Croația, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, SUA, Suedia, Turcia și Ungaria), pe un eșantion de 1.200 de persoane cu vârste între 18 și 69 de ani, din fiecare țară.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)




Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.