Aproape 70% dintre respondenți se declară „foarte” sau „moderat” îngrijorați de modul în care Inteligența Artificială (AI) le accesează și utilizează datele, relevă un studiu realizat de RoCoach împreună cu Novel Research, citat de Agerpres. Îngrijorarea legată de confidențialitatea datelor este prezentă la toate categoriile sociale, indiferent de vârstă, educație sau ocupație. Nici măcar tinerii între 18 și 24 de ani, considerați nativi digitali, nu sunt mai relaxați: 71% dintre ei spun că se tem de modul în care AI le poate accesa și folosi informațiile personale. De asemenea, peste două treimi dintre respondenții cu studii superioare împărtășesc aceeași preocupare.

Potrivit cercetării, majoritatea românilor vor ca AI să fie supravegheată de oameni, mai ales atunci când vine vorba despre decizii importante. Doar 20,2% ar fi de acord cu evaluări profesionale complet autonome făcute de AI. Aproape 40% ar accepta AI doar dacă ar fi dublat de o analiză umană, iar 27,2% resping complet această variantă. De asemenea, 60,8% dintre respondenți spun că ar prefera să interacționeze cu o persoană reală, nu cu un chatbot sau alt sistem automat, atunci când au nevoie de suport de la o companie sau instituție.

Studiul mai arată că 62,4% dintre români consideră că folosirea AI în domenii sensibile - precum educația, sănătatea, justiția, administrația publică sau sectorul financiar - ar trebui strict reglementată prin lege. În centrul acestei cereri se află ideea de control uman și protejarea drepturilor fundamentale.

„Rezultatele studiului arată clar că românii nu sunt pregătiți să lase deciziile importante în mâinile inteligenței artificiale, fără intervenție umană. Avem de-a face cu o populație tot mai conștientă de riscurile digitale și mai atentă la modul în care îi sunt gestionate datele personale. Dincolo de tehnologie, oamenii vor garanții de transparență, echilibru și responsabilitate. Tocmai de aceea, viitorul AI nu poate fi construit doar pe algoritmi, ci pe încredere, etică și legislație solidă”, susține Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, companie de coaching și dezvoltator al Organizational Transition Quotient (ORQ), în prezentarea rezultatelor cercetării.

Studiul arată, în plus, că românii nu resping AI ca tehnologie - doar 9,5% dintre respondenți consideră că are un impact exclusiv negativ, însă, cer cu fermitate ca sistemele bazate pe AI să funcționeze într-un cadru etic, supravegheat și reglementat, unde deciziile sunt transparente, iar drepturile individuale protejate. Într-un context european în care se discută adoptarea AI Act și revizuirea reglementărilor GDPR, mesajul transmis de cetățenii români este limpede: inovația trebuie dublată de responsabilitate și supraveghere umană, menționează realizatorii studiului.

„Dincolo de entuziasmul tehnologic, studiul arată o nevoie clară de echilibru între inovație și protecție. Românii nu cer oprirea progresului, ci reguli clare, control uman și respect pentru drepturile individuale. Această reacție nu este o barieră în calea dezvoltării, ci o formă de maturitate socială care trebuie inclusă în orice strategie de digitalizare. Dacă vrem ca AI-ul să devină parte a vieții noastre de zi cu zi, atunci trebuie să începem prin a construi încredere - iar aceasta se bazează pe transparență, reglementare și dialog real între decidenți și cetățeni”, a comentat și Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 și 64 de ani, active profesional și utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)