Suprafața agricolă a României alocată culturilor organice a crescut cu 37,1% în perioada 2012-2019
Numărul 4, 2-8 feb. 2021 » Breviar statistic
România alocă 2,86% din suprafața agricolă totală culturilor organice, în contextul în care în perioada 2012-2019 această suprafață a crescut cu 37,1%, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Un procentaj mai mic decât în România se înregistrează în Bulgaria (2,3%), Irlanda (1,6%) și Malta (0,5%).
La polul opus, în 2019 țările membre cu cele mai mari ponderi ale suprafețelor agricole destinate culturilor organice au fost Austria (25,3% din suprafața agricolă totală), Estonia (22,3%) și Suedia (20,4%), urmate de Cehia și Italia (ambele cu 15,2%), Letonia (14,8%) și Finlanda (13,5%).
Suprafața agricolă destinată culturilor organice din UE însuma la sfârșitul anului 2019 aproximativ 13,8 milioane de hectare, reprezentând 8,5% din suprafața agricolă totală a UE.
Datele Eurostat arată că, la nivelul UE, suprafața agricolă destinată culturilor organice a crescut cu 46% între 2012 și 2019. În aceeași perioadă, în România suprafața agricolă destinată culturilor organice a crescut cu 37,1%, de la 288.261 hectare până la 395.228 hectare.
Bulgaria, Franţa, Croaţia şi Ungaria au înregistrat creşteri de peste 100% ale suprafeţelor agricole destinate culturilor organice între 2012 şi 2019. Polonia este singurul stat membru în care suprafaţa agricolă destinată culturilor organice a scăzut între 2012 şi 2019, cu 22,6%.
Eurostat subliniază că în 2019 peste 90% din suprafeţele agricole destinate culturilor organice erau deplin certificate în opt state membre (Lituania, Portugalia, Olanda, Cehia, Irlanda, Suedia, Letonia şi Slovacia). În schimb, România este ţara cu cea mai mică pondere a terenurilor ecologice deplin certificate (53,5%), ceea ce înseamnă că există un potenţial mare de creştere în viitor a suprafeţelor certificate.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Actuala „ofensivă” a cărții înregistrează noi victorii pe „frontul” lecturilor de calitate
Susținere financiară suplimentară pentru protejarea „Tezaurului Uman Viu”
ArtSafari: cinci expoziții de excepție cu opere ale marilor artiști plastici români
Istoria Teatrului, o „scenă” pentru eternitate
Cartea pentru copii, de la „Cenușăreasă” la podiumul premianților
Monumentele istorice, comori pentru eternitate
La MNAR, filmul de artă este la el acasă
România devine un hub cultural-artistic atestat și de un important festival cinematografic