Parcurgem o perioadă în care – în mod tradițional – se prefigurează o serie de tendințe valabile cel puțin pentru anul 2018. Astfel, potrivit teoriei probabilității, aceste tendințe vor marca semnificativ Centenarul Marii Uniri. Faptul că avem de-a face cu evaluări și predicții exprimate ...
Publicarea celei de-a doua variante a datelor provizorii referitoare la dinamica produsului intern brut în 2016 a fost urmată de o serie de analize care prezintă cel mai mare interes și pentru profesioniștii contabili. Se știe că, la interval de un trimestru, datele care privesc creșterea economică sunt reexaminate în funcție de sporirea volumului de informații.
Orice demers analitic legat de profesie ajunge, în cele din urmă, la constatarea că avem obligația (fiecare în parte și toți laolaltă) să luăm în considerare mutațiile de pe piața muncii, firește – în primul rând – în context național, dar și dintr-o perspectivă mai largă, europeană și mondială. Repet asemenea adevăruri dintr-un motiv foarte simplu: ceea ce astăzi pare un obiectiv îndepărtat, dacă nu este luat în seamă ca o prioritate, ca o urgență, ne pune în situația să pierdem „trenul” progresului economic și social.
În contextul dezbaterilor consacrate evoluțiilor din economia noastră națională, cu accent pe modul în care sunt influențate de politicile fiscal-bugetare, prezintă un interes aparte datele statistice ale Băncii naționale a României (BNR) referitoare la contul curent al balanței de plăți și la datoria externă. Contează foarte mult modul în care demarează un exercițiu fiscal-bugetar în conexiune cu factorul extern, într-o lume în care, în pofida a tot felul de derapaje, continuă procesele de integrare și globalizare.
Nu este dificil de constatat că agenda publică a devenit, în ultimele zile, tot mai încărcată cu luări de poziție, contacte, analize referitoare la exercitarea de către țara noastră a calității de membru al Uniunii Europene. Participarea președintelui Klaus Iohannis la summitul de primăvară și pregătirea prezenței sale la marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma (act fondator al actualei UE), întâlnirile de la Bruxelles ale premierului Sorin Grindeanu, vizita în România a comisarului european Corina Crețu, schimburile de mesaje pe teme fiscal-bugetare, examinarea, în comun, a măsurilor urgente de accelerare a accesării fondurilor europene sunt numai câteva dintre momentele și preocupările legate tocmai de statutul țării noastre în UE.
În momentul de față dispunem de datele esențiale privind factorii care au contribuit la sporul de PIB pe anul precedent, factori cu acțiune economică permanentă, dar cu specificitățile inerente fiecărei perioade supuse analizei. Pe bună dreptate, din motivele bine cunoscute de profesioniștii contabili, o atenție deosebită s-a acordat și se acordă procesului investițional.
În prezent, cel puțin trei elemente de interes major din sfera macroeconomică fac obiectul unor comentarii și analize care, în mod firesc, îi preocupă și pe profesioniștii contabili. Conexiunile obiective dintre micro și macroeconomie impun o urmărire permanentă a evoluțiilor specifice deoarece – în calitatea lor de participanți la fundamentarea actelor decizionale ale clienților – experții contabili și contabilii autorizați acționează în cunoștință de cauză, inclusiv pe baza documentării sistematice, neîntrerupte, asupra a tot ceea ce influențează și poate influența rezultatele fiecărei entități economico-sociale.
Timișoara, noi descoperiri de „comori” în opera lui Constantin Brâncuși
Un concurs internațional la care tehnologia de vârf s-a unit cu arta de calitate
Toamna muzicală, „recoltă” bogată de roade ale talentului și dăruirii artistice
Icarii contemporani, la un show aviatic de excepție, BIAS 2023
Pe litoral, nu numai soare și festivaluri. Sănătatea revine „în forță”
Ziua Internațională a Prieteniei, o sărbătoare a tot ceea ce au valoros oamenii
În „lunga vară fierbinte”, recorduri de „temperatură” cultural-artistică
Noaptea Muzeelor la Sate – o premieră europeană în spațiul mioritic