Un regal cultural-artistic pentru noi, toți: Luna Brâncuși

Un regal cultural-artistic pentru noi, toți: Luna Brâncuși

Numărul 6, 16-22 feb. 2021  »  Eveniment

Alexandra Rizea

Dacă revenim asupra unor teme, principala explicație constă în faptul că, în calitate de cronicari ai actualității, avem obligația de a-i informa pe cititorii noștri despre tot ceea ce este nou și interesant în viața publică, mai ales în condițiile impuse de prelungirea pandemiei.

Pentru cei care au trecut, în aceste zile, pe Bulevardul Magheru din Capitală, a fost inedită imaginea întâlnită în fața Galeriilor de Artă „Simeza”. Câteva zeci de oameni de toate vârstele, păstrând distanța fizică, așteptau să iasă din clădire vizitatorii Galeriilor pentru a le lua locul, astfel încât să poată privi de aproape nu mai puțin de 50 de sculpturi realizate de tot atâția artiști plastici. Bineînțeles, în interiorul Galeriilor, vizitatorii respectau, la rândul lor, regulile impuse de prevenirea și combaterea pandemiei.

Expoziția care a stârnit un asemenea interes a fost organizată de Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici din București, cu prilejul LUNII BRÂNCUȘI. Se știe, marele creator, considerat unanim „părintele sculpturii moderne”, s-a născut, în de-acum celebrul sat Hobița din județul Gorj, în urmă cu 145 de ani, la 19 februarie, această zi fiind proclamată – prin lege – Ziua Brâncuși, sărbătoare națională.

Imaginea oferită de Galeriile de Artă „Simeza” se integrează unui număr mare de manifestări dedicate lui Constantin Brâncuși, atât în țară, cât și în străinătate. Bunăoară, în numărul precedent al publicației noastre am informat despre expoziția multimedia Mirrors of Brâncuși, deschisă până la 24 februarie a.c., la Muzeul Țăranului Român. Potrivit organizatorilor, abordând noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția este o prezentare dinamică a unor întâmplări reale, între care relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de caracter despre care se vorbește mai puțin. La finalul unei asemenea experiențe, vizitatorul reușește să recepteze numeroase informații, precum și noi concepte despre marele sculptor.

Expoziția dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul poate experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși: se oglindește într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și se bucură de vizionarea unui scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise și alese cu grijă.

Inventivitatea, capacitatea de a valorifica și a valoriza operele lui Brâncuși au constituit nota dominantă, comună a manifestărilor ce i-au fost dedicate, începând cu satul natal, unde a învățat de la bunicul și tatăl său arta cioplirii lemnului, și continuând cu cele mai importante muzee ale țării. Toate au relevat, cu forța argumentelor oferite de operele sale, nu numai prețuirea deosebită de care se bucură în rândurile iubitorilor de artă de pretutindeni, ci și  inepuizabilele resurse creative ale generațiilor de sculptori care i-au urmat.

Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Păsările Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany, precum și alte sculpturi celebre prezentate prin fotografii și filme constituie fundalul vizual care, ca de obicei, i-a impresionat puternic pe participanți, bucuroși că pot, prin cele mai diverse și inspirate modalități, să simtă, laolaltă, fiorul unei arte nemuritoare.

În Expunerea de motive la inițiativa legislativă privind instituirea Zilei Brâncuși se releva, între altele: „Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși, să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională”.

Sunt gânduri, aprecieri cărora ZIUA ȘI LUNA BRÂNCUȘI le conferă perenitatea mereu îmbogățită, cu fiecare an, chiar dacă vremurile nu permit, încă, să se dea întreaga măsură a modului în care, în țară și în lume, este celebrat marele, unicul Constantin Brâncuși.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.