Valorizare și valorificare
Numărul 2-3, 18-31 ian. 2023 » La început a fost cuvântul...
Și în acest început de an mass-media din țara noastră și-a concentrat atenția asupra modalităților de depășire a marilor dificultăți provocate de prelungirea crizelor cu care ne confruntăm de multă vreme. Într-o asemenea manieră au fost scoase în evidență experiențe pozitive cu posibilități reale de extindere. Numai că, nu de puține ori, percutanța unor abordări a fost diminuată de nerespectarea proprietății termenilor utilizați. Astfel, într-o emisiune televizată s-a afirmat că „obținerea de rezultate economico-financiare pozitive presupune evaluarea corectă a resurselor existente în vederea valorizării lor”. Or, „evaluarea” – în cazul dat – înseamnă exact operațiunea de „valorizare”. Pleonasmul este, prin urmare, evident.
O eroare asemănătoare a „comis” un editorialist din presa tipărită care a considerat că „procesul de valorizare a potențialului de care dispunem asigură o gestionare eficientă a acestuia prin creșterea gradului de prelucrare a materiilor prime și materialelor”. Repetăm: verbul „a valoriza” se referă exclusiv la stabilirea „valorii” unui obiect sau a unui demers, indiferent de domeniul de activitate. Totodată, „gestionarea” reprezintă pasul următor, și anume „valorificarea” respectivelor resurse, adică procesul care are ca finalitate tocmai „creșterea gradului de prelucrare a materiilor prime și materialelor”. În consecință, avem de-a face cu un dublu pleonasm.
Cât privește „valorificarea” propriu-zisă să reținem și următoarea remarcă a reporterului unui post de radio: „Creșterea valorii adăugate a produselor și serviciilor presupune eforturi axiologice îndreptate spre fructificarea superioară a potențialului întreprinderii”. În acest exemplu nu este nimic reprobabil că s-a recurs la un termen mai puțin utilizat, cum este adjectivul „axiologic”, numai că era necesar să se țină seama că „axiologia” este teoria generală a... „valorilor”. Avem, deci, de-a face, în fraza citată, cu încă un pleonasm. De altfel, și când s-a spus că „valoarea adăugată” este efectul „fructificării superioare a potențialului întreprinderii” s-a înregistrat o eroare asemănătoare. De unde rezultă că, și în comunicarea publică, „valoarea adăugată” se poate obține doar prin „fructificarea” definițiilor oferite de dicționarele aflate la îndemâna fiecăruia și a tuturor. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Mesajele de suflet ale Zilei Culturii Naționale
Debutul muzical în 2023 sub „bagheta” performanței
Sezonul expozițional de iarnă, o sărbătoare a artei contemporane
La Târgul Gaudeamus 2022 a renăscut speranța că, în România prezentă și viitoare, cartea va ocupa locul pe care îl merită
Celebrități care au unit arta cu medicina: Brâncuși și Gerota
„Tichetele culturale”, un sprijin financiar pentru „consumatorii” de produse creative
Un turneu de succes al muzicii fără frontiere
Manifestări științifice și culturale, sub semnul „pedagogiei” utilului și frumosului