Încrederea în economie

Încrederea în economie

Numărul 11, 7-13 iunie 2016  »  Comentariul ediției

Teodor Brateș

În condițiile în care săptămâna precedentă a fost marcată – în spațiul public – de finalul campaniei electorale pentru alegerile locale, orice alte știri au trecut pe planul al doilea (dacă nu și ceva mai la… coadă). În ceea ce privește revista noastră, ne-am străduit, atât în știrile la zi, cât și în rubricile săptămânale, să consemnăm cât mai multe date și fapte de interes pentru profesioniștii contabili prin prisma conceptului de dezvoltare personală. În aceeași linie de conduită – ca să spun așa – se înscrie și comentariul de față. Nu putem ignora sondajele de opinie și analizele care vizează evoluția unui indicator extrem de important, și anume încrederea în economie.

Desigur, pe prim plan se situează sondajul lunar al INS, căruia îi acordăm, sistematic, în CECCAR Business Magazine, atenția care i se cuvine. Concluzia care se desprinde cât se poate de limpede din cel mai recent sondaj este reconfortantă: în toate domeniile care aduc valoare adăugată se anticipează creșteri până la finalul lunii iulie. Aceste percepții se regăsesc și în sondajele care vizează evoluția încrederii în economia zonei euro. Faptul nu poate decât să ne bucure, mai ales prin prisma intereselor exportatorilor noștri, cunoscut fiind că respectiva zonă are o pondere considerabilă în livrările producătorilor autohtoni de bunuri și servicii.

Dacă mai consemnăm studiile și analizele unor prestigioase companii din domeniul consultanței, tabloul încrederii în economia românească ne apare nu numai ceva mai cuprinzător, ci și cu un plus de profunzime analitică.

Aspectele care prezintă o însemnătate economico-socială majoră sunt numeroase, așa că este necesară o anumită selecție în menționarea lor. Un criteriu ar fi numărul de persoane interesate de un anumit fenomen și proces. Sub acest aspect, pe un loc central se situează și se va situa, în continuare, populația activă, nu numai masa de salariați, ci și alte categorii de „actori” în economie. Or, dacă mai luăm în calcul persoanele care se află în grija celor care obțin venituri din activități economice ne dăm seama că este vorba despre majoritatea covârșitoare a populației țării. Investigațiile sociologice în rândurile tuturor acestor categorii indică, indubitabil, o tendință de încredere sporită în economie. S-ar putea opera și cu un alt criteriu, legat – de data aceasta – de un sector care a făcut, în ultimii ani, obiectul unor îngrijorări și critici serioase. Mă refer la sistemul bancar. Să ne gândim, bunăoară, la cei peste zece milioane de cetățeni români care au depozite bancare, cu cele mai diferite denumiri. Este un fapt semnificativ dacă raportăm acest număr la totalul populației țării, mai ales la cea adultă. Pe de-o parte, constatăm că au crescut rândurile deponenților și, totodată, sumele încredințate băncilor spre păstrare, iar, pe de altă parte, că speranțele că dobânzile la depozite vor crește (cât de cât) sunt mai consistente, simultan cu diminuarea temerilor că se vor comprima mai mult. Sub aspect economic general, este de consemnat că economisirea internă tinde să devină principala sursă de finanțare a creditării, atât a celei destinate firmelor, cât și a celei cu adresă spre persoanele fizice.

Cred că asupra acestui aspect merită să stăruim deoarece este strâns legat și de exercitarea profesiei contabile. Un studiu al companiei de consultanță și audit Ernst&Young arată că 40% dintre întreprinzătorii intervievați și-au exprimat deschis și ferm intenția de a recurge la credite bancare. Este o schimbare de optică deosebit de importantă. În 2014, doar 16% dintre antreprenorii chestionați își exprimau o asemenea intenție, iar în anul trecut ponderea a crescut la 30%. Datele statistice – adică nu numai procentajele care vorbesc despre percepții – confirmă tendința relevată de investigația pe care o prezint. În totalul creditării, băncile au atins cota de 29%, fondurile europene – de 24%, iar creditele-furnizor – de 15%.

Analiști de prestigiu consideră că, în prezent, România beneficiază de o fereastră de oportunitate fără precedent. Chiar dacă nu este cazul să împărtășim integral un astfel de entuziasm, nu trebuie să subapreciem fapte și date de necontestat: dobânzile active situate la un nivel relativ coborât, diminuarea considerabilă a prețurilor la materiile prime, cererea în creștere. De aici, sporul de încredere în economie bazat nu doar pe impresii, pe percepții, ci pe realități.

Firește, este nevoie de multă luciditate în astfel de evaluări; n-au dispărut nici riscurile majore, nici provocările serioase. În alte comentarii m-am referit și la vulnerabilități, la pericolele care ne pândesc. Dar, acum se impunea și consemnarea a ceea ce este de natură să aducă o anumită doză de optimism în privința perspectivelor economiei. Prin urmare, trebuie să profităm de „fereastra de oportunitate”, inclusiv ca antidot la tot ceea ce poate amenința evoluțiile pozitive ale economiei, în special derapajele din sfera politică într-un an electoral atât de frământat (ca să nu folosesc un alt termen, ceva mai dur). Să păstrăm, deci, dreapta măsură, cea mai bună busolă în vremuri care n-au încetat să fie turburi.

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!


Site-ul ceccarbusinessmagazine.ro folosește cookie-uri pentru analiza traficului și pentru îmbunătățirea experienței de navigare. Sunt incluse aici și cookie-urile companiilor/serviciilor terțe plasate pe acest site (Google Analytics, Facebook, Twitter, Disqus). Continuând să utilizezi acest website, ești de acord cu stocarea tuturor cookie-urilor pe acest device.